un editorial de Judy Langer (Owner, Langer Qualitative)
Ma numar printre cei care cred ca metodologia de cercetare trebuie sa fie adecvata scopului urmarit. Asa ca folosesc o varietate de metode, in functie de ce urmaresc sa descopar prin cercetarea respectiva: interviuri fata-in-fata, interviuri telefonice sau online. In ceea ce priveste cercetarea online, apelez adesea la bulletin boards. Aceasta metoda este extrem de complexa si permite, in unele cazuri, investigarea unor aspecte imposibil de investigat in alt mod.
Avantajele folosirii bulletin boards
De aceea, pot spune ca aceste platforme de comunicare (bulletin boards) sunt cea mai populara metoda de a face cercetare calitativa online. Avantajul ar fi, in primul rand, faptul ca bulletin boards permit participarea de acasa sau de la birou, facand mai usoara recrutarea oamenilor ocupati. In plus, contributia fiecarui participant este mai mare, avand mai mult timp la dispozitie pentru a se gandi la raspuns si nefiind nevoit sa se intrerupa pentru a-i lasa si pe ceilalti sa vorbeasca. Si nu in ultimul rand, presiunea grupului este mai mica, astfel ca raspunsurile sunt mai apropiate de realitate.
Cat despre sarcinile pe care le primesc participantii la studiu, acestea pot fi mai creative decat se intampla sa fie in mod normal intr-un focus grup. Datorita faptului ca pe platforma de discutii se pot loga oricand si au libertate de miscare tot timpul, acestia pot primi un task de tipul: du-te la un magazin din apropiere si studiaza produsele din categoria X sau vorbeste cu prietenii tai despre subiectul Y si spune-ne ce parere au ei.
Dezavantajele folosirii bulletin boards
Pe de alta parte, exista si neajunsuri ale folosirii acestor bulletin boards. Este destul de greu de mentinut interesul participantilor si le este mult mai la indemnana acestora sa abandoneze sesiunea, spre deosbire de un focus grup unde este mai greu sa plece pur si simplu din toiul discutiei. Exista, totusi, metode prin care participantii pot fi stimulati sa se implice activ: grafice, feedback acordat constant, remindere, incentives. Mai intervine o problema: participarea partiala, care, desi se intampla si in focus grup-urile clasice, este mai des intalnita in situatia platformei online de cercetare calitativa. E cazul acelor particianti „tacuti”, care sunt mai greu de antrenat in discutie, mai ales in contextul comunicarii online.
Pe de alta parte, nici suprasolicitarea participantilor nu este indicata. Trebuie sa nu uitam ca acestia au o viata in afara timpului alocat cercetarii noastre si ca nu trebuie sa-i impovaram cu sarcini care sa le ocupe mai mult timp decat am estimat initial ca ii vom solicita. In plus, insasi procesul de cunoastere a participantilor este ingreunat. Este mai greu de urmarit evolutia fiecaruia, desi se intampla, nu de putine ori, sa se remarce persoalitati interesante si colorate.
Rezultatul si necesitatea implicarii clientilor in proces
Dar, pana la urma, ce inseamna toate lucrurile acestea? Complexitatea bulletin boards este uneori si cea mai mare provocare pe care o are de intampinat un moderator. De exemplu, in urma unui demers de tip bulletin board cu durata de trei zile, pe tema decoratiunilor interioare a rezultat un transcript al discutiilor de aproape 400 de pagini, la care s-au adaugat 4-6 poze cu locuintele fiecarui participant. Ceea ce inseamna o cantitate considerabila de informatie pe care researcherul trebuie sa o analizeze.
Si care este rolul jucat de client in cercetarile pe baza de bulletin boards? Clientii sunt implicati in procesul de briefing, bineinteles, au o contributie in aprobarea si definitivarea ghidului tematic, ghidului de intrebari si raportului. Pana aici nimic nou, dar ceea ce este diferit in cazul bulletin boards este gradul de implicare al clientilor in observarea propriu-zisa a participnatilor. Interviurile in timp real, fie ele online sau fata in fata, au avantajul ca isi gasesc un loc pe agenda clientilor. In schimb, in cazul bulletin boards, implicarea clientilor variaza de la foarte intensa la aproape inexistenta. Pe de-o parte, sunt acei clienti care se logheaza pe platforma de cateva ori pe zi si lasa o multime de comentarii sau trimit modificari ale ghidului de intrebari, pe parcurs.
Iar la cealalta extrema este situatia, din pacate mai des intalnita, a clientilor absenti. De exemplu, dintr-o echipa de 10 persoane din partea clientului, numai unul sau doi se logheaza o data la trei zile si de si mai multe ori se logheaza doar la inceputul cercetarii. Din punctul de vedere al clientului, faptul ca timpul alocat de ei in supervizarea cercetarii este mai mic decat in cazul focus grup-urilor clasice, reprezinta un lucru imbucurator. Insa moderatorii cu care am mai discutat prefera o directionare pe parcursul desfasurarii studiului, decat incercarea de a rezolva problema retroactiv, dupa ce studiul s-a incheiat.
Asa ca, inainte de a respinge ideea unei cercetari calitative online si inainte de a decide sa nu va implicati in aceasta, dupa ce ati comandat-o, amintiti-va, dragi clienti, ca metoda de cercetare despre care am vorbit va permite sa aruncati o privire in vietile oamenilor, sa vedeti cum traiesc ei cu adevarat si sa aflati destul de exact ce gandesc sau ce simt. Puteti cere feedback la cateva zile dupa incheierea sesiunii de cercetare, ii puteti trimite in magazin sa testeze produsul sau ii puteti ruga sa discute si cu prietenii lor pentru o viziune mai larga. Si nu, nu sunteti captivi in interactiunea online, puteti aranja si un interviu telefonic sau prin Webcam sau chiar fata-in-fata, daca este cazul. Nu-i asa ca suna bine?
