un articol de Alina Galeriu
Ministerul Sanatatii are in plan de la 1 martie “instituirea unei contributii pentru descurajarea consumului de produse alimentare nerecomandate, cu continut crescut de sare, grasimi, zahar, cu aditivi alimentari”, dupa cum se arata in actul normativ care vine in completarea Legii nr. 95/2006. Jucatorii direct afectati sunt in continuare in “silentio stampa”. Totusi, Sorin Minea, presedintele Romalimenta (Federatia Patronala Romana din Industria Alimentara) ne-a facut o declaratie cu privire la acest proiect de lege: “Legea nu are nicio legatura cu mancarea sanatoasa si nesanatoasa. Orice aliment in exces poate sa produca tulburari. Asa cum e facuta legea, nu e altceva decat o taxa, un impozit clar pe mancare”.
Sorin Minea acuza Ministerul Sanatatii ca foloseste terminologie vaga: “initiatorul legii nu cunoaste nimic despre alimentatie, despre termenii folositi in alimentatie”. Sintagme de tipul “alimentate nerecomandate” nu numai ca nasc confuzie, dar permit si includerea arbitrara pe lista neagra a produselor vizate de lege.
“Se vorbeste de un continut crescut in sare, zahar si grasimi”, mai continua el, exemplificand de ce este insuficienta aceasta precizare: “branza telemea, branza de burduf, branza de oaie, branza de capra, salamul de sibiu, toate sunt produse banale, care pot fi incluse in categoria produselor cu exces de sare”. Pana la urma, “sarea este un conservant” adauga Sorin Minea.
Tot la fel, in cazul zaharului, strudelul de mere este un exemplu de produs cu exces de zahar, pentru ca si fructele au exces de zahar. Atata timp cat nu este furnizata o valoare maxima acceptata a concentratiei acestor substante care dauneaza in exces, procesul de selectie devine extrem de ambiguu. La fel, “sintagma aditivi alimentari, include tot”, a fost declaratia lui Sorin Minea. Este inca un semn de intrebare faptul ca se vorbeste despre o lista neagra a ministerului, desi nu se stie daca va fi intocmita pe criteriul categorii de produse sau denumiri comerciale, informatie la care se adauga mentiunea ca aceasta taxa va fi negociata direct cu persoana juridica.
Practic, este vorba despre “o taxa pe tot ceea ce este aliment, inclusiv bere si vin”. Initial era vorba de 0,01 eurocenti, intre timp a crescut valoarea acesteia: intre 1 si 10 eurocenti. “Asta e o taxa al dracului de mare”, a conchis Sorin Minea, nu fara argumente: daca cifra de afaceri pe produse alimentare este de 10 miliarde de euro si ei vor sa scoata 1 miliard de euro din asta, inseamna o scumpire cu 10 % a mancarii”.
“Aceasta lege a creat o confuzie dintre o taxa pe mancare (pentru ca asta este de fapt) si o discutie despre mancarae sanatoasa versus nesanatoasa”. Oricum, “cresterea pretului prin suprataxare nu duce la mancat mai sanatos, pentru ca oamenii nu mai au bani sa isi cumpere fructe.”, a declarat presedintele Romalimenta, facand apel la studii internationale.
Legat de contextul international, desi proiectul de lege clameaza actionarea in virtutea directiei UE, Sorin Minea sustine ca “o lege similara nu exista nicaieri in lume, exceptand Danemarca si Norvegia unde exista o taxa pe dulciuri si ciocolata, si Franta, unde exista un TVA crescut pentru dulciuri, uleiuri vegetale si margarina”.
Iar in Romania, nu consumul alimentar este sursa obezitatii, sustine Minea. In conditiile in care consumul alimentar a crescut cu 1% in 2009, iar obezitatea cu 30% si tinand cont ca romanii au facut miscare in 2009 cu 40% mai putin decat in anii precedenti, este clar ca “este o problema de educatie”. Despre actiunile in directia educationala sau non-actiunile Ministerului Sanatatii puteti citi pe IQads.
Comentarii
Ce stiti de Codex Alimentarus. S-a aprobat sau nu s-a aprobat?