un editorial de Catalin Rusu, Creative Director & Managing Partner Rusu+Bortun Brand Growers™
Un editorial pentru cei care vor sa se angajeze in publicitate
Mi se pare destul de bizar sa scriu un articol din postura de angajator, cand eu ma simt angajat pana-n maduva oaselor. Am ceva de sindicalist mereu revoltat care, printr-un fericit accident antreprenorial, a dat bir cu patronatul. In atari conditii, nu cred ca-s cel mai bun referential pentru tinerii care vor sa se angajeze in industrie. Mai ales ca Rusu+Bortun Brand Growers™ nu-i o agentie clasica de publicitate, ci o mixtura intre rigoarea dintr-o agentie de brand si manifestarea talentului dintr-un butic de creatie. Pentru a livra o promisiune unica, acum un an jumate, aveam nevoie de oameni destul de speciali, incat sa vrea altceva si, in acelasi timp, destul de adaptabili, incat chiar sa poata. O s-o iau pe rand si sper sa ma incadrez in numarul de semne.
Florina a fost prima. Am angajat-o oficial dupa o cafea la La Rocca, cu Andrei si Marc. Inca nu ne iesise firma si faceam planul de bataie. Mai lucrasem cu ea, simteam ca ma stie si ca ma intelege. Pe langa prietenie, m-a bucurat ca era hotarata sa stea mai mult timp intr-un loc. M-a bucurat nespus ca Flo, desi n-a fost niciodata pasionata de domeniu, si-a facut treaba foarte bine. Dupa un an fara pic de bullshit, in care si-a / mi-a dovetit ca poate fi un bun Producator / Project Manger, Flo a decis sa se retraga, pentru a incepe un business personal, in afara industriei. Atunci am inteles cat de greu e sa-ti plece cineva la care tii si cat de important e sa poti empatiza cu un om care gandeste altfel decat tine.
Cu Andra a fost primul interviu pe bune. Aveam nevoie de un om riguros, care sa poata relationa cu marketeri importanti, dar cu apetenta pentru idei si intelegere fata de oamenii care le fac. Cam asa suna brieful meu. Mi-a recomandat-o o fosta colega si, ca sa fiu sincer, faptul ca lucrase la Leo Burnett si Starcom mi-a dat un mare confort. Dupa mine, marile organizatii sunt o scoala foarte buna, ce creeaza emulatie si reflexe sanatoase. Stiam ca o s-o iau de la primul interviu, dar i-am dat un test pe Internetics, mai mult pentru confortul ei decat pentru al meu. Mi-a placut toata prezentarea, mai putin fontul folosit :), dar nu asta era important pentru un Strategic Planner. Dupa prima zi a Andrei, Flo zicea c-o sa ne ajute foarte mult. Si asa a fost. Andra a contribuit serios la portofoliul si spiritul agentiei. Maine, probabil ca Andra ma va intreba daca am luat flipchart de la Ikea si-mi va zambi cu subinteles persuasiv, cand va afla c-am uitat. Poimaine, o sa avem flipchart si-o sa avem nevoie si de multe coli de schimb. De saptamana trecuta, Andra a fost unsa Executive Manager la Rusu+Bortun Brand Growers™.
Desi-s copywriter, sunt extrem de pretentios la art directori. Am lucrat cu doi designeri foarte buni si foarte diferiti, ceea ce m-a facut sa ma documentez mult, pentru a cere si mai mult. Pentru intalnirea cu Tudor, ii sunt dator lui Costin Radu, care mi l-a recomandat. Mi-au placut doua logo-uri desenate de el si puzderia de idei pe care le-a avut la test. Irational, am simtit ca poate deveni un designer important, cu viziune, concept si acuratete in exprimare. La inceput, i-a fost mai greu sa renunte la maniera, dar, de la un timp, pasiunea si documentarea au inceput sa-si faca treaba foarte bine. Pe unii, succesele ii blazeaza si-i indeamna la odihna; pe altii, cum e si Tudor, ii motiveaza pentru next level. Si ne motiveaza si pe noi, cei din jur.
Anca mi-a fost colega aproape cinci ani. Ne-am vazut in tot felul de momente profesionale, mai vesele sau mai nostalgice. Am povestit atatea, incat nu stiu ce sa amintesc… Poate ca, par examplu, e printre putinii oameni care-mi stiu toate dramele posibile si imposibile. Pentru mine si pentru Marc, a fost flatant sa ni se alature. Profesional, n-avea sens sa discutam foarte mult, pentru c-am pus impreuna pe aer o droaie de campanii, dar, uman, pentru mine a fost o mare provocare. M-a responsabilizat foarte tare votul de incredere dat de un senior, care decide sa vina la start-up cu doi fosti colegi, pe care-i cunostea bine. Dupa multi ani de cercetare stiintifica in domeniul fizicii, 5 ani de DTP, dintre care vreo doi pe cel mai greu cont al pietei, Anca a invatat acum Flash, postproductie foto si, cand e nevoie, ne arata zambind cam cu sta treaba cu project managementul.
La Francisc, au contat foarte mult parerea lui Marc si experienta foarte placuta pe care am avut-o pe un proiect de postproductie foto. Experienta de senior si portofoliul au contat mai mult sau mai putin, am pus pret mai mult pe dorinta lui de a face lucruri diferite. Campania pentru AdPrint 2010 va fi, sper, un exemplu in acest sens. Foarte rar vezi un om care sa manuiasca pixul cu mina de 0,5, mouse-ul in AI si PS, plastilina, pensula sau aparatul foto cu aceeasi dexteritate. Si, pe deasupra, sa si zambeasca intelegator, indiferent de situatie. Daca vrea, Franco poate foarte mult, iar motivatia e un sport de echipa.
Alexandra e un account care a explodat profesional in ultimul an. Ma bucur nespus ca asta s-a intamplat la noi. Nu eram sigur daca s-o luam sau nu – nu din pricina ei, ci pentru ca nu ne doream oameni cu background de client service, chiar daca venea de la Leo Burnett. Modelul cu strategi si producatori era mai apropiat de vizunea noastra, dar uitaseram ca omu-i mai important decat orice functie de pe planeta. Prietena ei Cristina, de la Millenium, ne-a recomandat-o, si n-a facut rau. Dupa prima luna, am crezut ca n-o sa se adapteze in veci intr-o agentie mica. La un moment dat, un client nedrept cu ea, dar important pentru business a fost nemultumit de relationare. Ce-a fost foarte tare e ca io am fost mai defensiv decat Alexandra, care a luat-o foarte constructiv. A trecut ceva timp de atunci, iar feedback-urile sunt extrem de bune, si pe strategie, si pe relationare. Clientii o iubesc si o respecta in egala masura, iar noi abia asteptam sa se intoarca din concediu. Ah, si inca ceva… Chiar daca noi mai intarziem la birou, pentru ca plecam tarziu, Alexandra ajunge zilnic imediat dupa ora 9.
Cu Luiza, Anca si Marc, am ras pe balcon, la fostul job, cat Tociu si Palade la Bingo Show. La un moment dat, Luiza a plecat la o alta agentie, pe productie print. Ne-am bucurat pentru ea si n-am mai auzit mare lucru. O intreb intr-o zi pe Anca ce mai face si aflu ca rau. Pe langa faptul ca i se descoperise o problema de sanatate, angajatorul ei hotarase s-o concedieze fara motiv, desi stia de respectiva situatie medicala. N-aveam nevoie de inca un producator print, dar competenta Luizei a contat mai mult dupa, decat inaintea deciziei de a o lua la noi. Simteam ca-i un om chitit sa faca treaba si capabil sa-i determine pe ceilalti sa faca la fel. Ma felicit c-am gandit asa si ma bucur, din toate punctele de vedere.
Alex m-a acostat golaneste cu un mail, in care-mi cerea sa dea un ultim test de copywriter. Ca piata-i de cacao, si nu stie ce sa mai faca. I-am dat ceva pe Gala Societatii Civile, a avut cateva idei misto, asa ca l-am angajat de proba. Mi-a trimis portofoliu si CV, mai mult insa m-a convins tupeul de a scrie neconventional un DM de angajare. Daca nu-si pierde determinarea, Alex are toate sansele ca in 5 ani sa devina un director de creatie valoros si adevarat cu sine. Pana atunci, are prezentare vineri si trebuie sa-si duca mai departe un concept foarte ofertant. In plus, Alex aduce valoare si la BBQ Growers™, unde aprinde focul intr-un timp record.
Gabi e partenerul nostru din businessul de online, adica R+B Cyber Growers™, agentie de strategie si manifestare online pe care o s-o comunicam curand. Am fost colegi candva, el senior, io junior, si-am considerat competentele si experienta pe care le are in SEO, SEM si in Web Design & Development ca fiind absolut necesare pentru dezvoltarea noastra. Gabi este printre primii oameni care au lucrat in publicitate, incepandu-si cariera in `93, cand eu treceam cu emotii intr-a saptea, dupa o peripetie la mate. Cand e extrem de nervos, seamana cu un ardelean care-i extrem de calm. E metodic si constructiv, fapt care se vede in rezultate.
Luca e un tip cat se poate de talentat la desen, scris sau muzica. Propozitia dinainte poate-i doar o opinie personala, insa experienta lui in scris e certa: volum publicat la Polirom, master in scenaristica la New York Film Academy, scenarist pentru mai multe show-uri TV si blogger cinefil. Ne cunoastem de 20 de ani, suntem prieteni buni si foarte exigenti unul cu celalalt de vreo 15, iar de o saptamana lucram impreuna. Luca mai are o mare calitate: vointa sau, cum se zice pe piata, drive-ul, care-i mai important decat orice am mentionat mai sus.
Cam asa ne-am format noi echipa. Dincolo de orice parere, suntem un business de oameni, iar calitatea oamenilor e mult mai valoroasa decat un pitch sau un premiu castigat. Un om misto poate castiga un premiu, insa acesta nu-l poate transforma dintr-un om nasol, intr-unul misto.