o analiza de Catalina Onu, redactor Smark
Se vorbeste tot mai des despre responsabilitatea sociala la nivelul corporatiilor, se folosesc cuvinte mari, se asuma responsabilitati importante, dar cata convingere exista in toate aceste initiative sau declaratii? Ce primeaza pana la urma? Credinta in datoria de a face bine sau necesitatea obtinerii unui capitalul de imagine? Simt oamenii ca au fost ajutati cu sufletul sau spun multumesc, zambesc, dupa care plaseaza gestul sub semnul ipocrizie? Si pana la urma de ce am judeca mai drastic decat e cazul o situatie in care ambele parti se afla in pozitia castigatoare: una obtine vizibilitate, cealalta un ajutor binevenit, esential sau chiar vital?
Raspunsurile venite din partea companiilor care realizeaza campanii de responsabilitate sociala nu indica clar beneficiile de imagine pe care acesta le obtine din aceste activitati. Unii spun ca nu sunt tinta principala, altii ca sunt inexistente sau prea putin vizibile.Si atunci de ce ar investi o companie sute de mii de euro in astfel de activitati daca bussiness-ul lor nu are nimic de castigat? Pentru a-si asuma rolul de cetatean responsabil al societatii din care fac parte, acesta este principalul motiv invocat de companii atunci cand aleg sa se implice in astfel de actiuni.
“In Romania, implicarea companiilor in proiecte de CSR nu este de natura sa aduca vizibilitatea pe care o au in acest sens companiile din tari ca Uniunea Europeana sau Statele Unite. Dar in cazul companiei noastre, vizibilitatea nu este motivul implicarii sociale, ci doar o consecinta fireasca a impactului pe care programele noastre le au asupra comunitatii. Sigur, contribuie la buna reputatie a companiei, al carui rol nu mai este doar de business solid ori centru de profit, ci de cetatean responsabil al comunitatii in care activeaza”, declara oficialii Carpatcement.
Oricum, pana la urma tot ceea ce conteaza, este ca nici de acesta data credinta tipic romaneasca nu se dezminte. Principiul dupa care se ghideaza corportatiile atunci cand se hotarasc sa investeasca in CSR ramane mimetismul. Facem si noi pentru a intra in rand cu altii, iar cand altii sunt de fapt concurentii nostri, hotararea si determinarea sunt pe masura. Rarele situatii in care competitorii devin parteneri nu anuleaza acesta gandire si nici nu o imblanzeste, din contra o face sa devina mai credibila.
Sumele investite de companiile din Romania in CSR arata inca odata ca acest domeniu nu este suficient de dezvoltat la noi comparativ cu alte tari din Uniunea Europeana sau Statele Unite. Cu toate acestea daca este sa facem o comparatie intre bugetele de CSR de ani trecuti si cele din acest an, situatia este imbucuratoare, pentru ca au crescut simtitor sau chiar s-au dublat. Petrom este compania care a investit pana in prezent cele mai mari sume pentru dezvoltarea campaniilor de responsabilitate sociala. Bugetul alocat platformei “Respect pentru viitor” pentru perioada 2007 – 2008 este de zece milioane de euro. Sumele investite de celelalte companii care desfasoara astfel de activitati, si care au ales sa faca publice aceste informatii, sunt pana intr-un milion de euro. Carpatcement a avut in acest an un buget de CSR de 300 de mii de euro, iar Alexandrion Group unul de 550 de mii de euro.
Pentru ca deja ne-am obisnuit cu pozitia Romaniei de codasa in mai toate domeniile, pentru ca pur si simplu la noi lucrurile ajung mai tarziu si se misca mai greu, trebuie sa privim partea buna: lucrurile incep sa se miste in acesta directie. Tot mai multe companii incept sa constientizeze necesitatea, dar si beneficiile implicarii in viata societatii in care isi dezvolta activitatea. Mai mult chiar, asa cum spune Mona Nicolici, CSR Communication Manager Petrom, la nivelul companiilor incepe sa se contureze concurenta pe partea de responsabilitate sociala.
“Din pacate, pana acum nu prea a existat acest tip de competitive. Dn fericire insa, se pare ca incepe sa se contureze. M-as bucura foarte mult sa existe concurenta intre companii in domeniul CSR, pentru ca acest lucru ar duce la dezvoltarea noastra ca tara si ca societate”, spune Mona Nicolici.
Si ca sa ramanem la capitolul optimism ar trebui sa spunem ca majoritatea companiilor au inceput sa dea uitarii gesturile trecatoare si izolate, si aici ma refer la simplele sponsorizari sau micile donatii, si sa directioneze sume importante spre campanii pe termen mediu sau lung. “Impreuna pentru o Delta curata”, campanie initiata de Henkel, “Umbrela Verde” (United Romanian Breweries Bereprod), Buresele Vodafone pentru Liceu, Resurse pentru Viitor sau Parcurile Viitorului (Petrom) sunt cateva dintre initiativele care vizeaza un impact puternic si de lunga durata la nivelul societatii, care sa provoace schimbari de mentalitate si atitudine, sau mai simplu spus, sa-i responsabilizeze pe romani.
“Programele de CSR pe care le sustine Vodafone Romania se deruleaza pe termen mediu si lung pentru ca ne dorim ca schimbarile pe care le aducem in viata comunitatii sa fie semnificative si relevante”, au declarat pentru Smark reprezentantii Vodafone.
Cu toate acestea companiile nu sunt constante in generozitatea lor. Sarbatorile, fie ca ne referim la Pasti sau la Craciun, raman momentele in care “faptele bune” se inmultesc, iar sentimentul datoriei fata de comunitare renaste dintr-odata in constiinta celor mai multora dintre companii.
Pentru ca e greu, daca nu chiar imposibil, sa schimbi ceva ce e in natura unui popor, sau pur si simplu adanc impamantenit, majoritatea companiilor apeleaza de cele mai multe ori la ajutorul ONG-urilor compatibile in implemetarea campaniilor initiate. Fondurile, oricat de mari ar fi, se dovedesc insuficiente in obtinerea succesului, daca nu sunt competate de experienta, resursele umane sau timpul de care beneficiaza asociatiile si fundatiile respective. Asta nu exclude insa derularea de catre companii a unor campanii proprii. Mai mult o serie de companii si-au infiintat fundatii prin intermediul carora sa isi desfasoare activitatile de responsabilitate sociala, si aici putem vorbi despre Fundatia Alexandrion Group, Fundatia Vodafone Romania, Fundatia Sensiblu, parte a A&D Pharma sau cele trei fundatii corportaive ale Bancii Transilvania, Caritate BT, Fundatia Transilvania si Clujul Are Suflet.
“Intotdeauna am sprijinit ONG-urile si institutiile care prin activitatea desfasurata reuseau sa raspunda unor nevoi sociale si sa ofere servicii de calitate comunitatii. Anul trecut 12 ONG-uri si institutii au beneficiat de finantare din partea companiei noastre. in acelasi timp avem si proiecte proprii”, spun reprezentantii Alexandrion Group.
Zeci de ani am taiat in nestire paduri, am aruncat deseuri in ape si gaze nocive in atmosfera si ne-am uitat impasibili la cum totul in jurul nostru se transforma. Am ascultat detasati avertismente tot mai insistente, am participat formal la dezbateri tot mai pesimiste si ne-am uitat mirati la documentare cu previziuni de-a dreptul tragice pentru umanitate. Si abia dupa alti zeci de ani, ne-am trezit si noi inspaimantati de ceea ce ni s-ar putea intampla si ne-am transformat in niste oameni responsabili fata de mediu.
“Suntem constienti ca prin natura activitatilor noastre afectam mediul si de aceea una dintre directiile principale care ne atrag atentia este promovarea respectlui fata de mediul inconjurator, astfel incat, atat noi, cat si generatiile viitoare sa ne putem bucura de o lume mai curata”, spune Mona Nicolici.
Fie ca o fac din convingere, fie ca o fac pentru ca “da bine”, majoritatea marilor companii au ales ca cele mai mari sume din bugetul de CSR sa le investeasca in campanii care vizeaza protejarea mediului. Si aici putem vorbi despre programul corporate “Umbrela Verde” initiat de United Romanian Breweries Bereprod, campania “Bucurestiul Respira” (Carpatcement), “Programul national de reciclare a telefoanelor mobile si a accesoriilor lansat de Vodafone”, “Politia Verde a Copiilor” (Henkel), “Parcurile Viitorului” (Petrom) sau “Gandeste. Recicleaza”. Educatia este urmatorul domeniu aflat in preferintele companiilor atunci cand vine vorba de investitii. “Buresele Vodafone pentru Liceu”, “Henkel in scoli” sau “Resurse pentru Viitor” (Petrom) sunt cateva dintre campaniile initiate de companii in acest domeniu. De asemenea o implicare activa si constanta a companiilor se observa in zona socialului, fie ca ne referim la prevenirea abandonului familial, ingrijirea batranilor sau a persoanelor cu dizabilitati, programe de sanatate (“Parteneriat pentru viata”- Vodafone sau prevenirea violentei domestice (“Acasa nu esti la inchisoare. Pleaca pana nu e prea tarziu” – Fundatia Sensiblu).
Din pacate responsabilitatea sociala corporatista ramane in Romania un domeniu prea putin dezvoltat si care se afla intr-o faza experimentala. Chiar daca lucrurile incep totusi sa se concretizeze in acesta directie companiile au nevoie sa ajunga la anumita maturitate, constanta si coerenta la nivelul CSR-ului pentru ca sa devina credibile in acest domeniu. De cat timp mai este nevoie? Pana cand managerii companiilor vor intelege scopul si beneficiile unor astfel de campanii, iar specialistii in CSR nu vor trebui sa tina discursuri lungi si argumentatii solide la impartirea bugetelor.
