Consurbanii (engl. citysumers) sunt viitoarea noastra intrupare, suntem cei in care ne vom transforma pe nesimtite in urmatorii ani.
Dupa cum ne spun tot mai multi consultanti si prevestitori (trendwatchers), viitorul nostru va fi urban sau nu va fi deloc. Dar tipul de urbanism care se naste acum si se va maturiza in urmatoarele cateva decenii nu va semana foarte mult cu cel pe care l-am ”invatat” si cunoscut pana acum. El va face orasele de 2-3 milioane de locuitori, cum e Bucurestiul, sa para niste prezente timide si aproape provinciale pe langa metropolele si conurbatiile a caror populatie o va depasi usor pe aceea a unei tari medii precum Romania sau Polonia. Mai mult, hiper-urbanizarea ne va transforma modul de gandire si actiune, de la nivelul indivizilor si retelelor lor sociale [1] pana la nivelul intregii comunitati urbane. Si ne va invata mai degraba chineza, hindi, spaniola sau malay decat engleza, franceza sau japoneza.
Acest scenariu pentru viitor e fascinant pentru mine. Nu doar pentru ca mi-a placut intotdeauna sa traiesc in orase mari [2], ci si pentru ca el va fi o aventura extraordinara pentru relatia noastra (ca indivizi si ca societate) cu brandurile. Si cand spun aventura ma refer la sensul originar al cuvantului, cel in care nu exista centuri de siguranta, Ctrl+Z [3], disclaimere si nici garantii ca vei ajunge intreg si nevatamat la un capat care oricum e nedefinit de indepartat.
In meseria si pasiunea mea (brandingul), doua categorii mari de personaje vor participa in aceasta aventura, schimband frecvent o multime de roluri, antagonice sau complementare. Prima suntem noi toti, consumatorii urbani pentru care prevestitorii de mai sus [4] au inventat deja o porecla: consurbani.
Consurbanii (engl. citysumers) sunt viitoarea noastra intrupare, suntem cei in care ne vom transforma pe nesimtite in urmatorii ani. Mai inteligenti, cu un discernamant tot mai mare si o mai mare capacitate de a impartasi rapid informatii, experienta si intelepciune, un tot ce va insemna semnificativ mai mult decat suma partilor prin oportunitatile si relatiile pe care le naste. Spre bucuria fanilor SF, cu un pas mai aproape de un organism sau de o inteligenta colective. Vom avea un ritm de viata si mai alert decat in prezent, pentru ca bogatia economica, politica si culturala a marilor orase va atrage si tine laolalta populatii foarte numeroase, al carui trai va fi tot mai competitiv si va selectiona darwinist pe cei care vor prospera. Granitele virtuale ale mega-oraselor le vor depasi pe cele fizice, pentru ca doritorii de pretutindeni vor putea participa in timp real si cu tot mai mare usurinta la viata digitala a acestora. Corelate pozitiv, productivitatea si puterea de consum sporite ne vor transforma in cele mai dezirabile tinte pentru ce-a de-a doua categorie de personaje a profesiei mele: brandurile.
Intr-un viitor hiperurbanizat, brandurile se vor obisnui cu postura de egalitate cu consurbanii, pe care nu ii vor patrona, asa cum s-au obisnuit in ultimul secol si jumatate, ci ii vor anima si ajuta.
Dincolo de aceasta coborare de pe piedestalul de pe care monologau in public si stiau mai bine si mai multe decat acesta, brandurile vor invata sa se schimbe usor si permanent. Hiperurbanizarea va veni la brat cu hiper-personalizarea, pentru ca mediul viitoarelor orase va fi atat de divers si deschis (tolerant) incat brandurile si organizatiile rigide si lente vor fi literalmente demolate de intensa miscare browniana din jurul lor. ”Imbibarea” cu cunostinte despre branduri (cunostinte din acelea care construiesc atitudini, comportamente si relatii) va fi nu doar mai intensa ci si mai rapida si cu mult mai putin controlabila de managerii de brand decat este astazi. Iar asta va face meseria lor tot mai grea si mai importanta, pentru ca ei vor lucra tot mai putin cu lese si tot mai mult cu un zaharel subtil si rapid susceptibil de reactie alergica daca e folosit in exces. Vor lucra alaturi de egali din afara organizatiilor lor, oameni cu retele sociale hiper-arborescente si cu un attention span tot mai redus si mai valoros.
Intr-un astfel de context, cea mai scumpa materie prima va deveni combinatia dintre imaginatie si coerenta, pe care, ca si astazi, nu multe branduri vor reusi sa o mentina intr-un raport ideal.
Revenind cu picioarepe pe pamant, in cazul Romaniei, toate povestile de mai sus nu sunt un scenariu neverosimil, dar nici unul garantat. Tine de energia, determinarea si gradul nostru de control asupra propriei noastre vieti sociale [5] sa devenim o societate de consurbani. Cu bune si cu rele, cred ca e, totusi, un scenariu optimist si dezirabil in comparatie cu altele, deloc imposibile. Dintre acestea din urma, cel mai rau este, cred eu, cel in care esuam intr-un hinterland, un fly-over country pentru o lume hiper-urbanizata care traieste (si decide) peste capul nostru.
[1] Nu, retea sociala nu inseamna FaceBook sau Hi5, ci legaturile pe care le au unul sau mai multi oameni intre ei, atat in viata reala cat si in cea digitala. Sus-mentionatele site-uri sunt doar un suport si o gazda pentru retelele sociale ale fiecaruia dintre noi, cam asa cum sunt gradina si aracul pentru vrejul de fasole sau pentru cel de rosii.
[2] Vibratia a optsprezece milioane de suflete bate orice roller-coaster si orice MMORPG (= massive multi-player online role-playing game) J
[3] Pentru cine nu-si da seama, asta e combinatia de taste din Windows care face ”undo”—care ”desface” adica ultima actiune efectuata.
[4] Trendwatching.com: http://www.trendwatching.com/trends/citysumers
[5] Da, asta este o aluzie la hiper-viciata si hiper-tribala clasa politica si administrativa romaneasca, pe care trebuie sa o transformam in ceva mai bun.
