Dupa o experienta de mai multi ani la ProFM si KissFM, Adrian Popescu (Director de Marketing si PR, Radio Guerrilla) ne povesteste la BrandLife evolutia brandului Radio Guerrilla in cei 7 ani de cand este pe piata, despre campanii, modalitati de activare a consumatorilor si multe altele.
Adrian este un om foarte pasionat de ceea ce face, care considera ca brandul pentru care lucreaza il reprezinta pe el si pe colegii lui: Daca tu ma intrebi pe mine daca sunt fericit cu ceea ce fac - mi-am pus si eu intrebarea asta - iti spun ca ma consider unul dintre oamenii norocosi in relatia cu locul in care iti petreci jumatate din viata. Eu vin "la radio", colegii mei vin "la radio". Noi nu venim "la munca" sau "la birou".
Radio Guerrilla atunci si acum
Radio Guerrilla este un radio pornit frumos de niste nebuni pasionati, fericiti ca au gasit locul unde sa faca ce-si doresc si, mai ales, ceea ce simt. Am ajuns si eu aici la doua luni dupa lansare. Fiind din acelasi aluat, ne-am inteles din prima - de altfel ne si cunosteam, cu Dobro am lucrat si mancat la pranz, zi de zi, 3 ani la ProFM, pe Mihaiu il citeam in Academia Catavencu, pe Exarhu il stiam tot din ProFM - si m-am apucat de treaba.
Cu privire la evolutia brandului, Adrian spune ca daca dupa 7 ani de zile in care ne-am distrat ramanand noi insine in fiecare zi si inca mai existam, poti sa spui ca uite, da, avem succes, si cred ca si acum 2 ani daca ma intrebai as fi spus la fel, ca e un post de radio cu succes. Si in primul an as fi spus acelasi lucru.
Nu au aplicat o reteta de succes in audiente precum radiourile de Mainstream, cu toate ca, asa cum declara chiar el, suntem inconjurati de retete radio de succes in audienta. Radioul romanesc este populat cu foarte mici exceptii de retete de succes in audienta. Sunt formate radio imprumutate de afara, iar daca cei care le aplica sunt profi, au un matinal bun si un Playlist testat, deoarece cam asta este secretul radiourilor comerciale, pot sa aiba succes in audienta.
Ce ii diferentiaza de celelalte posturi de radio? Aici intervine personalitatea celor care fac lucrurile, intervine faptul ca Radio Guerrilla le da acestora libertatea sa se exprime asa cum simt: Nu semanam cu alte posturi de radio deoarece noi, oameni, nu prea semanam cu cei care fac alte radiouri, iar cum Radio Guerrilla este, cumva, numitorul comun al personalitatilor celor care vin aici "la radio", iata si locul unde se naste diferenta. Difuzam muzica pe care am asculta-o in masina sau la chefuri, spunem pe post nu ce trebuie, ci ceea ce ne trece prin cap, iar prin campanii ne strigam ofurile sau bucuriile in gura mare.
Tu ce pret ai?
Una dintre primele campanii Radio Guerrilla – Tu ce pret ai? – i-a ramas foarte aproape de suflet, deoarece prin ea au demascat principala arma a radiourilor comerciale in batalia audientelor, anume premierea cu bani a ascultatorilor: Noi am spus ca noi suntem diferiti, noi dam muzica, noi dam atitudine, noi dam o filosofie, noi va impartasim ceea ce credem noi ca e bine si ceea ce e rau. Si era pentru prima data cand cineva a rostit in public un adevar cunoscut doar de noi, cei din lumea FM, anume ca sunt radiouri care isi cumpara audienta. Pur si simplu am demascat subrezimea si falsitatea demersurilor altor radiouri, adauga Adrian. Campania "Tu ce pret ai?" nu a avut niciun obiectiv tipic radiourilor, de audienta, ei nefacand altceva decat sa se revolte si sa spuna acest lucru sub forma unei campanii. Practic, toate campaniile ii sunt dragi, traindu-le la intensitate maxima, de la prima, "Tu ce pret ai?", trecand prin "Un radio cu oaie", "Tara normala" sau "Atlas de Mitocanie Urbana" si pana la ultima desfasurata, "Romana de Romania", care a castigat si primul loc la BestAds primind 41% din voturi.
Despre premiile Radio Guerrilla
Cand a fost campania Romana de Romania, cred ca am dat peste 400 de dictionare la concursurile de limba romana. Si da, bineinteles ca facem concursuri cu premii, concursuri din care inveti intotdeauna ceva. Nu am dat bani niciodata la concursuri, cu o exceptie, atunci cand un client, o banca, ne-a comandat el un concurs, la care clientul a dat premii in bani. Nu facem si nu am vrut sa facem asta de la inceput, a spus Adrian.
Guerrilla despre Propaganda
Agentia cu care Guerrilla lucreaza de aproximativ 6 ani este Propaganda. Este foarte important pentru ei sa lucreze pe termen lung cu o agentie deoarece doar dupa mult timp de lucru impreuna, aceasta incepe sa capete reflexele necesare: Tinem la Propaganda, este agentia noastra de atat timp si facem o echipa foarte buna. Pentru a face campanii pentru un post de radio sau pentru unul de televiziune cred ca trebuie sa lucrezi sau sa fi lucrat in radio sau televiziune". Adrian mai spune ca Guerrilla "nu e clientul tipic de agentie, comod, care da un Brief si-si vede si de alte treburi. Implicarea noastra in intregul proces este foarte mare. Ideile celor mai multe din campanii se nasc din ofurile si bucuriile noastre. De exemplu, o colega, dupa ce manca, isi tot lasa farfuria nespalata pe masa in bucataria radioului. Un coleg suparat rau pe treaba asta intra la tigara si intreaba: Bai, cum ar fi sa-i aratam cu degetul pe mitocani? A doua zi ne-am dus la Propaganda si ne-am apucat de treaba. Asa a inceput ceea ce a devenit ulterior "Atlas de Mitocanie Urbana". Si da, colega noastra nu si-a mai lasat farfuria nespalata in bucatarie. Nici acum nu stie ca intr-un fel campania i se datoreaza.
Responsabilitatea sociala
Cu privire la campaniile CSR, Adrian spune ca aprope toate campaniile lor denota faptul ca sunt responsabili social, iar acest lucru este evident atunci cand, de exemplu, te preocupa limba romana, cand te preocupa mitocania urbana, cand ai chiar si o solutie pentru asta. Pentru ca noi, in 2009, la inceputul anului, am iesit cu "Atlas de mitocanie urbana", iar in acelasi an, in toamna, cu "Noua colectie de modele. Secolele XX-XXI". Ultima n-a fost la fel de vizibila si nu s-a bucurat de aceeasi atentie, insa noi am spus astfel de ce exista personajele din Atlas de mitocanie urbana, am spus faptul ca nu au avut modele sau au avut modele nepotrivite. Prin aceasta campanie am identificat si o posibila rezolvare a problemei mitocaniei. Noi am propus publicului un set de modele si am cerut si ascultatorilor sa propuna modele. Am facut o pagina dedicata pe site-ul nostru, unde am avut mii de postari, mii de oameni care au propus o persoana despre care ei cred ca este un model de urmat, plus motivele pentru alegerea lor. Pentru mine, de exemplu, Elisabeta Rizea este un model. Daca astfel de povesti ar fi popularizate suficient, cred ca noi ne-am schimba incet-incet. Si din acest motiv campania "Noua colectie de modele. Secolele XX-XXI" este una dintre cele mai importante campanii Guerrilla si printe campaniile mele de suflet.
Tipologia consumatorului Radio Guerrilla
70% dintre ascultatorii Radio Guerrilla se afla undeva intre 20 si 40 de ani, sunt oameni care au confirmat si social si profesional. Insa, nu este relevant ce varsta are si cat castiga ascultatorul nostru, este relevant cum gandeste. Asa se diferentiaza ai nostri de ai lor. Ne adresam si suntem 'consumati' de oameni care au aceleasi crezuri ca si noi. Oameni liberi, responsabili, cu discernamant, deschisi la minte, oameni veseli sau tristi, dupa caz, la fel ca noi. Impreuna facem parte din Grupul Consumatorilor de Radio Guerrilla, adauga el.
Activarea consumatorilor
Referitor la platformele de activare a consumatorilor, Adrian aminteste aici despre SMS-uri - realizatorul de programe pune o intrebare LIVE, iar ascultatorul raspunde prin SMS, acesta fiind feedback instantaneu - si pagina de Facebook. "De exemplu, avem o rubrica saptamanala care se numeste 'Va PLAC melodia?' unde Mihai Dinu propune o nouatate si ii intrebam pe oameni daca sa o difuzam sau nu. In functie de comentariile primite, Mihai Dinu decide daca va intra sau nu in program. Mai interactionam si pe site, de exemplu topul saptamanal este realizat exclusiv in baza voturilor primite iar atunci cand avem campanii mari le dedicam pagini unde ascultatorii isi exprima parerea in legatura cu tematica acestora. Intotdeauna tinem cont de ceea ce se scrie acolo. Multe dintre pareri se regasesc in dezvoltari ulterioare ale campaniilor. De exemplu, noi am iesit la inceputul Atlasului doar cu 6 specimene de mitocan. Restul au fost propuse de ascultatori pe site si preluate de noi in campanie. Au fost peste 2.000 de comentarii pe site. Acelasi lucru s-a intamplat si in cazul "Noua colectie de modele. Secolele XX-XXI”.
In ceea ce priveste tool-urile de cercetare folosite, diferenta dintre Radio Guerrilla si majoritatea posturilor de radio este ca ei nu testeaza muzica si nu fac cercetare. Noi testam muzica pe noi. Toti DJ-ii se intalnesc in fiecare saptamana si voteaza piesele care vor intra pe post. Si din acest motiv spun ca muzica ne reprezinta. Nu este o vorba goala! Ceea ce intra pe post este votat de DJ-ii nostri, nu de catre call-center-uri. Iar Bogdan Serban, de exemplu, ia melodiile care ii plac si care nu au trecut de votul colectiv si le mai supune votului ascultatorilor, pe site. Daca primesc suficiente voturi, intra in rotatia emisiunii Logout.
Cu privire la anul 2012, Adrian se limiteaza la a spune ca astept de la 2012 sa facem niste lucruri foarte frumoase pe care ni le-am pus in cap si care o sa-i bucure pe ascultatorii nostri.
Despre misiunea radioului in fruntea carui department de Marketing se afla Adrian spune ca: Te eliberam pe tine, consumatorule de radio, te protejam de muzica proasta, de vorba fara fond, de forma fara continut, de viata fara sens.
Comentarii
ma simt mintit.