Numele lui Daniel Voinea e legat strans de numele Carturestiului, unde si-a petrecut ultimii 12 ani din cariera si mare parte din viata. Managerul de marketing si comunicare Carturesti a participat impreuna cu antreprenorii Serban Radu si Nicoleta Dumitru (acum Iordan) la deschiderea primei librarii Carturesti, intr-un spatiu de numai 40 de metri patrati, lansare pentru care cei 3 au muncit cot la cot la tot ce inseamna amenajare, contracte de distributie, partea de concept si naming. Despre ce au insemnat toti acesti ani pentru el, preferinte in materie de carti de marketing, branduri si librarii, dar si despre cum arata viata lui de dupa birou ne spune la rubrica Dupa 6.
Daniel Voinea a copilarit inconjurat de cartile tatalui sau, care lucra intr-una dintre putinele legatorii care au supravietuit comunismului. A avut astfel ocazia sa observe carti vechi de peste 100 de ani, gravuri si ilustratii la care astazi se obtine cu greu acces.
Scoala pe care a terminat-o nu l-a calificat pentru lucrul in marketing. Dupa ce a absolvit liceul de arta Nicolae Tonitza, a avut de ales intre a urma o cariera de arhitect sau a ramane la pictura, la grafica, zona care il atragea. In egala masura il pasiona si istoria artei, avand o inclinatie catre teorie. Insa alegerea de a lucra intr-o librarie a fost dictata de prilejul de a avea acces nelimitat la cele mai noi aparitii in materie de carti si albume de arta.
A urmat Scenografia in cadrul UNATC, despre care vorbeste cu deosebita pasiune: "Cu scenografia a fost o aventura serioasa, mi-a placut foarte mult, admir toata munca de productie din spate, care nu se vede - oamenii in general vad actorii -, dar am cunoscut regizori tineri extraordinari, imi pare rau ca nu ii vad pe scenele de teatru. Mi-a placut foarte mult scenografia, in munca mea se vede asta in faptul ca mai trec din cand in cand pe la o vitrina Carturesti si o refac de la cap la coada, imi place sa lucrez cu arhitectii nostri pe ce inseamna proiectarea rafturilor, a luminii, lucruri care au legatura cu scenografia. Pana si muzica pe care o auziti in Carturesti e gandita intr-un anumit fel, ca intr-un spectacol, e o scenografie gandita sa tina clientii, sa nu ii plictiseasca, dar in acelasi timp sa le permita sa stea cat doresc si nu mai mult".
Prima lui experienta directa cu lucrul pe piata de carte a fost la Libraria Noi (cunoscuta acum mai mult sub numele de Dalles), singura librarie activa si puternica de pe piata la momentul respectiv. Pe parcursul a trei ani si jumatate, a trecut prin meseriile de librar, sef librar, achizitor de carte straina. De altfel, Daniel spune ca s-a format lucrand cu carte straina, urmand apoi sa inteleaga si specificul cartilor romanesti.
Acum considera ca nu ar putea lucra pe o alta piata, cea de carte fiind cea care i se potriveste ca o manusa: "Cred ca nu e numai experienta mea, o sa gasiti foarte multi oameni facand ce fac eu sau lucrand in edituri care au experienta in acest domeniu, mai rar o sa vedeti venind aici oameni care au vandut, de exemplu, telefoane mobile, pentru ca nu banii sunt motivatia, ci lucrurile cu care te identifici", spune Daniel.
Proiectul ROmanian Designers, prin care Carturesti le ofera un spatiu de expunere designerilor romani
De asemenea, are o preferinta pentru lucrul in echipe mai mici, in care deciziile se pot lua rapid, fara obligatia de a trece printr-un proces amplu de obtinerea a aprobarilor: "Consider ca nu am o structura care sa imi permita sa lucrez intr-o corporatie, mediul de lucru de aici e cel care imi permite sa ma dezvolt. Sigur ca am vazut si exemple pozitive, pe care le respect, dar acesta e mediul in care ma simt bine si aici sunt oamenii care pot sa obtina de la mine tot ce am mai bun".
Deformatiile profesionale includ scanarea imediata a magazinelor in care intra, de la tinuta vanzatoarelor pana la modul in care sunt dispuse produsele la raft. De asemenea, e foarte atent la felul in care se promoveaza brandurile din tot felul de categorii, explicand ca "sunt multi oameni care considera ca ce facem noi e ceva magic, strict cultural. Pana la urma sunt produse si, cat timp concuram cu banii oamenilor impreuna cu produse din toate categoriile, trebuie sa invatam si din alte experiente".
In ce priveste petrecerea timpului liber, Daniel se considera "un animal domestic": "Imi place sa ies, nimic de zis, dar nu sunt si fumator, asa ca la un moment dat, dupa cateva ore petrecute in club, trebuie sa o iau spre casa, chiar daca inca as mai putea sa stau".
Ca acasa se simte la Gradina Verona, dar ii mai place sa iasa in Club Control, la Green Hours si THE Institute. "Mai merg si pe la Atelierul de productie si pot fi vazut deseori in Club Art Papillon, carciuma vizavi de U.N.A.T.C, unde am ramas client fidel. Nu as putea sa nominalizez un restaurant preferat, dar pot sa spun ca imi place cum gateste Mircea Dinescu. Imi place mancarea romaneasca, inainte de toate", completeaza Daniel lista de mici bucurii de dupa birou.
De cativa ani isi dezvolta pasiunea pentru gatit, gasind in prepararea mancarii un prilej de a-si pune ordine in ganduri: "Sunt foarte simandicos cu mancarea si am niste asteptari, nu cred ca e doar un aliment pe care trebuie sa il ingurgitezi, trebuie sa fie un schepsis acolo". Gateste pentru prieteni, dar s-a intamplat sa o faca si la Carturesti.
La fel de mult ii place si fotbalul. De altfel, Carturesti este una dintre echipele prezente la majoritatea editiilor Cupei Agentiilor la Fotbal, la ultima dintre ele luand si trofeul pentru cea mai fair-play echipa. "Oamenii au o imagine preconceputa pentru ca suntem librari, ca 'noi suntem cu cartile' si cred ca ne pot bate cu usurinta. Eram chiar anul trecut in vestiar si unul dintre jucatorii echipelor adverse zicea ca 'o sa ne dea 5'. Nu ne-au dat 5, cred ca le-am dat noi 5, cel mai mult mi-a placut sa le urmaresc expresia dupa meci. Nu intelegeau exact ce s-a intamplat. Ne place, sunt si scriitori care joaca fotbal, e un sport pana la urma si, mai mult decat atat, e vorba de strategie si de antrenament", spune Daniel.
Reprezentantul Carturestiului mi s-a parut cel mai in masura sa recomande carti din domeniul marketingului, asa ca iata ce se afla pe lista de lecturi importante pentru el, cu precizarea ca nu le citeste ca pe manuale, ci ca pe lecturile colaterale: The Brand Gap (Marty Neumeier), It's not how good you are, it's how good you want to be (Paul Arden), No logo (Naomi Klein), Blink (Malcom Gladwell), A smile in the mind (Beryl McAlhone si David Stuart), Ogilvy on advertising (David Ogilvy) si Positioning: the battle for your mind (Al Ries & Jack Trout).
Carturesti Verona
In ce priveste librariile din strainatate pe care le admira, Daniel Voinea a spus ca cel mai mult acestea l-au impresionat prin coerenta si prin publicul fidel pe care il au, mult mai mult decat prin amenajare si creativitate a conceptelor folosite.
Am fost curioasa sa vad si ce admira la randul sau atunci cand analizeaza alte branduri, asa am aflat ca ce apreciaza cel mai mult este capacitatea unor branduri de a inspira, de a deschide o nisa pe care apoi sa apara si alti jucatori, dezvoltand astfel piete orientate spre creativitate. A fost mult timp un cititor fidel al Academiei Catavencu si aproape ca a aplaudat aparitia Radio Guerrilla pe piata romaneasca, ramanand si acum un ascultator fidel. Ca publicatii alternative pe piata de reviste ii plac Tataia si Decat o Revista. Un alt brand pe care il apreciaza este 24FUN, despre care spune ca a crescut de la un moment dat impreuna cu Carturestiul: "Alex Sandulescu a inteles de la bun inceput ce vrem noi sa facem si noi am sustinut la randul nostru revista prin expunere, cand abia aparusera si nu erau cunoscuti".
Proiectele creative care se pot naste la Carturesti sunt si cele care il fac sa isi iubeasca job-ul si sa vrea sa ramana in domeniu cat mai mult timp, chiar daca trebuie sa jongleze cu bugetele pentru a le duce la implinire: "Lucrand cu cartile nu te plictisesti niciodata, imi ofera destula adrenalina, munca de creatie din spate se face inclusiv la achizitie. Mie imi place in mediul asta, ma simt ca pestele in apa intalnindu-ma cu artisti, ilustratori, scriitori, arhitecti, asta e mediul in care vreau sa raman", incheie Daniel.
