In cadrul celei de-a doua editii Romanian Youth Focus, un eveniment SMARK KnowHow, Cristina Ungureanu (Communication Planner, Geometry Global) si Mircea Kivu (sociolog), prezenti in primul panel al zilei, au oferit un cadru general de descriere al generatiilor X, Y si Z. Mai mult, Mircea Kivu a incercat sa ofere un raspuns la intrebarea "Este generatia Y una a protestelor?"
Conform Cristinei Ungureanu, Generatia Y este prima generatie globala interconectata. Reprezentantii ei, nascuti in intervalul cuprins intre inceputul anilor ‘80 si sfarsitul anilor ‘90, fac parte din generatia pluralista, aflata la granita intre lumea digitala si pre-digitala, care a invatat sa foloseasca tehnologia pe cont propriu. Pentru generatia Y nu exista restrictii. Tocmai din accesul lor nelimitat la informatii porneste paradoxul alegerii: membrii ei resimt presiunea prea multor optiuni, iar fiecare alegere poate fi urmata de analizarea corectitudinii procesului decizional.
Supranumita si generatia Slash, generatia Y nu mai este definita exclusiv prin prisma ocupatiei, reprezentantii ei asteaptandu-se sa fie identificati si tratati in functie de aptitudini si hobby-uri. Idolii lor, departe de imaginile stralucitoare ale actorilor de Hollywood, sunt oameni obisnuiti care fac lucruri extraordinare: repere cu care se pot identifica si situatii la care pot aspira.
Viata reprezentatilor generatiei Y este mult mai stresanta decat cea a parintilor lor, din cauza competitivitatii care caracterizeaza piata muncii, pe care intra cu asteptari foarte mari. Printre fricile lor se numara ratarea oportunitatilor, alegerile gresite care le pot influenta viitorul si discrepanta intre pachetul de abilitati si cunostinte pe care le poseda si job-urile la care au acces.
Generatia Y vrea sa infirme mitul care ii nominalizeaza drept pierde-vara fara aspiratii, care nu isi asuma nicio responsabilitate. Din contra, membrii ei vor sa isi faca vocea auzita, sa demonstreze ca sunt doers, sa vada lumea si sa apartina unei comunitati.
Sociologul Mircea Kivu completeaza descrierea generatiei Y, aprofundand aspecte particulare ale unei generatii care vrea sa schimbe lumea.
El ofera o paralela intre caracterizarile generatiei Y la nivel global si cele in cadru romanesc: daca la nivel global membrii generatiei Y sunt vazuti ca digital natives, pe plan local ei se transforma in prima generatie nascuta libera.
Pentru generatia Y la nivel global, continua Kivu, internetul devine principala forma de comunicare, ce duce la o destructurare a valorilor - modelele traditionale isi pierd semnificatia.
Cat despre pozitia in ceea ce priveste job-ul, membrii generatiei Y nu accepta sa primeasca ordine si contesta ierarhiile traditionale. Modelul carierelor liniare nu este mostenit de la parinti, iar asteptarile de la job se schimba radical: pentru generatia Y nu mai este importanta stabilitatea si securitatea, ci implinirea personala, dublata de existenta motivarilor potrivite.
Tocmai din negarea ierarhiilor se naste tendinta de a nu respecta insitutiile si corporatiile, observandu-se o lipsa de loialitate pentru brand-uri.
Urmarind un posibil raspuns la intrebarea Este generatia Y o generatie a protestelor?, Kivu analizeaza sursele nefericirii intre tinerii apartenenti ai generatiei Y: fiind inoculati de parinti cu ideea ca sunt speciali, acestia isi formeaza asteptari foarte mari, care nu coincid intotdeauna cu realitatea, devenind astfel deziluzionati si nefericiti.
In Romania, generatia Y nu are experienta regimului comunist, deci nu are resentimente.
Fiind extrem de critici, nu accepta raul cel mai mic, iar participarea politica este redusa. Pentru ca nu sunt dispusi sa abandoneze si sunt nemultumiti de clasa politica, acestia au un potential de actiune civica pe care generatiile anterioare nu il aveau.
Generatia Y, afirma Mircea Kivu, a inteles ca are puterea de a remodela universul din care face parte. Crescand intr-o lume foarte disciplinata, tinerii generatiei Y vor sa rastoarne modelele impuse si sa instituie o lume modelata dupa propriile principii.
Cristina Ungureanu a discutat si despre caracteristicile generatiilor X si Z in context global, punctand aspiratiile, temerile si trasaturile definitorii fiecarei generatii.
Generatia X este caracterizata de aprecierea libertatii, accesul limitat la informatii si oportunitati restranse, care genereaza un parcurs al vietii previzibil.
Trasaturile definitorii ale membrilor generatiei X sunt optimismul, detinerea unui loc de munca stabil si orientarea catre traditie si valorile familiei. In contextul aparte al restrictiilor din Romania, se poate observa nevoia membrilor generatiei X de a recupera timpul pierdut.
Fricile reprezentantilor generatiei X sunt centrate in special pe copii. Sunt ingrijorati pentru viitorul copiilor lor, cat si de posibilitatea emigrarii acestora, lucru care ar insemna pierderea sprijinului la varsta a treia si de cresterea costurilor pentru serviciile medicale.
Generatia X acorda o importanta crescuta mentinerii standardelor actuale de viata in viitor si echilibrului intre viata profesionala si viata personala. Aspiratiile lor graviteaza in jurul recunoasterii eforturilor depuse si demonstrarii propriului succes.
Mircea Kivu adauga faptul ca, avand ca repere cultura pop si MTV-ul, generatia X se formeaza intr-o perioada de declin. In Romania, ea se dezvolta in perioada comunista, iar MTV-ul este inlocuit de Cenaclul Flacara, fiind marcata de revolutia anticomunista.
Cristina Ungureanu descrie generatia Z ca fiind prima generatie care stie sa foloseasca tehnologia inainte de a invata sa vorbeasca. Membrii ei, nascuti la sfarsitul anilor '90, sunt creatori de continut inca de la varste fragede. Pana in 2020, vor fi reprezentantii celui mai mare grup de consum. In Romania insa, din cauza descresterii ratei natalitatii, situatia este opusa.
Din cauza resurselor materiale limitate, generatia Z nu mai pune accentul pe ideea de proprietate, ci pe acces, fiind cumparatori foarte critici. Schimbarile climatice la care asista si pe care vor sa le impiedice se traduc prin implicarea lor ca voluntari in proiecte comunitare. Pentru ca isi petrec viata, in proportie destul de mare, online, una dintre fricile lor este furtul de identitate. Asistand la declinul economic al parintilor lor, se tem de faliment si sunt inclinati catre antreprenoriat.
Romanian Youth Focus 2013 este o conferinta ce face parte din seria de evenimente SMARK KnowHow si a avut loc pe 21 si 22 octombrie la Hotel Ramada. Young Leader a fost Studentbank, powered by Raiffeisen Bank. Transportator oficial a fost Air France, iar creative food partner a fost frufru.
Evenimentul a fost sustinut de 360 Revolution, Trade Media, Casa de Traduceri si Agrafa.
Partenerii media ai evenimentului au fost: IQads, Realitatea.net, 24 FUN, Forbes, Cariere, The Institute, HotNews, Magazinul Progresiv, VICE, Gen90, Hipmag, Catavencii, Zumzi, Piata, Ziare.com, Business24, Port.ro, Money Magazine, Money.ro si Radio Guerrilla.
