Cea de-a doua editie a conferintei Romanian Youth Focus a provocat peste 25 de speakeri sa contribuie la definirea profilului unui tanar roman din Generatia Y. Timp de 2 zile, specialisti locali in sociologie, research, marketing si publicitate si-au adus aportul la construirea portretului de consumator al tanarului roman. Acestora li s-a adaugat Ben Armistead (Global Planning Director, Wieden + Kennedy Amsterdam), invitatul special al editiei.
Prezentarea lui Ben a avut ca miza faptul ca generatia Y nu e cu nimic mai speciala decat orice alta generatie trecuta sau viitoare. Diferentele resimtite sunt intr-adevar mari, dar ele nu sunt date decat de faptul ca avansul tehnologic a facut ca teoria lui Marshal McLuhan – the medium is the message – sa fie mai actuala ca niciodata. In online, orice fel de continut poate deveni cu usurinta global, oricine poate deveni influencer, crearea si distributia continutului sunt din ce in ce mai ieftine, fizicul si virtualul se intrepatrund. Paradigma s-a schimbat insa si atunci cand a aparut motorul cu abur.
Asa e si cu internetul, numai ca “face parte din aroganta modernitatii sa credem ca traim schimbari fara precedent”, a spus Ben, citandu-l pe jurnalistul Tom Peters. Cu fiecare generatie, omenirea apasa butonul de reset. Tehnologia a schimbat si modul de lucru al publicitarilor, care trebuie acum nu doar sa „spuna povesti” despre branduri, ci sa contribuie la micile povesti care contribuie la construirea unei imagini relevante a consumatorilor despre brand.
Cristina Ungureanu (Geometry Global) a definit generatia Y ca fiind prima interconectata la nivel global. Reprezentantii ei, nascuti in intervalul cuprins intre inceputul anilor ‘80 si sfarsitul anilor ‘90, fac parte din generatia pluralista, aflata la granita intre lumea digitala si pre-digitala, care a invatat sa foloseasca tehnologia pe cont propriu. Din accesul lor nelimitat la informatii porneste paradoxul alegerii: resimt presiunea prea multor optiuni, iar fiecare alegere poate fi urmata de analizarea corectitudinii procesului decizional.
Idolii lor nu sunt vedete de la Hollywood, ci oameni obisnuiti care fac lucruri extraordinare: repere cu care se pot identifica si situatii la care pot aspira. Competitivitatea din piata muncii le face viata mai stesanta decat cea a parintilor lor si ii face sa le fie frica de ratarea oportunitatilor.
Vor sa infirme mitul care ii nominalizeaza drept pierde-vara fara aspiratii, care nu isi asuma nicio responsabilitate. Din contra, membrii ei vor sa isi faca vocea auzita, sa demonstreze ca sunt doers, sa vada lumea si sa apartina unei comunitati.
Urmarind un posibil raspuns la intrebarea „Este Generatia Y definita de protest?”, sociologul Mircea Kivu a analizat sursele nefericirii tinerilor din Gen Y: fiind inoculati de parinti cu ideea ca sunt speciali, acestia isi formeaza asteptari foarte mari, care nu coincid intotdeauna cu realitatea, devenind astfel deziluzionati si nefericiti.
In Romania, generatia Y nu are experienta regimului comunist, deci nu are resentimente. Sunt extrem de critici, nu accepta raul cel mai mic si au o participare politica redusa, compensand insa printr-o implicare civica mult mai mare tocmai pentru ca au inteles ca au puterea de a remodela universul.
Principala caracteristica a tinerilor din generatia Y identificata de Dana Levitchi (33 Signs & Symbols) e adaptabilitatea. Nu sunt specialisti intr-un domeniu anume, dar au o atitudine deschisa si sunt capabili sa se adapteze la orice mult mai repede decat generatiile anterioare. Strategia este una eficienta avand in vedere ca peste 10 ani vor exista joburi care astazi nu exista inca.
In acelasi timp, sunt pasivi desi au totul la un clik distanta. De fapt, ceea ce este vazut ca fiind o lipsa de aspiratie, pentru generatia Y reprezinta o adaptare la ce se intampla in jur. Pentru ca nu vad modalitati prin care pot contribui la schimbare, prefera sa se adapteze la ce se intampla.
Andreea Coca (GfK Romania) a prezentat rezultatele raportului „The coming of age of digital natives” si a formulat sfaturi de urmat in conversatia brandurilor cu tinerii din generatia Y:
1. Arata-le ca ii iubesti, ca nu te descurci fara ei
2. Vorbeste-le sincer si deschis
3. Fa-i sa se simta original, admirati, dar nu ii judeca
4. Sunt orientati spre sine, deci nu astepta simpatia lor
Generatia Y nu este interesata de economisire sau de planuri de investitii, este generatia spend now, save later, asa cum a detaliat Florin Boldescu (Raiffeisen Bank).
In ceea ce priveste motivatile si valorile, tinerii simt ca munca le este recunoscuta, au mai multa putere si se simt mai altruisti intr-un ONG decat intr-o corporatie, asa cum a reiesit din prezentarea Mihaelei Feodorf (YourWay).
In opinia lui Irinel Ionescu (AMPRO Design), the next big thing in comunicarea cu tinerii va fi nimicul: nimic in plus, nimic in comun, nimic fortat. Nevoile lor reale nu sunt identificate de branduri, care incearca de cele mai multe ori sa le copieze limbajul si ii tateaza ca pe niste copii. In acest proces, se pierde claritatea si creativitatea devine una fortata.
Reprezentanti ai agentiilor care au semnat campanii pentru brand-uri ca Indygen, Burn, Pepsi, Astra Zeneca si PUMA au reliefat de asemenea insight-urile care i-au condus spre o abordare corecta a tinerilor romani.
Romanian Youth Focus 2013 este o conferinta ce face parte din seria de evenimente SMARK KnowHow si a avut loc pe 21 si 22 octombrie la Hotel Ramada Majestic. Young Leader a fost Studentbank, powered by Raiffeisen Bank. Transportatorul oficial a fost Air France, iar creative food partner a fost frufru. Evenimentul a fost sustinut de 360 Revolution, Trade Media, Casa de Traduceri si Agrafa.
Partenerii media ai evenimentului au fost: IQads, Realitatea.net, 24 FUN, Forbes, Cariere, The Institute, HotNews, Magazinul Progresiv, VICE, Gen90, Hipmag, Catavencii, Zumzi, Piata, Ziare.com, Business24, Port.ro, Money Magazine, Money.ro si Radio Guerrilla.
