85% dintre respondentii care au participat la un studiu online spun ca preturile afecteaza alegerile pe care le fac in ceea ce priveste produsele pe care le cumpara, potrivit studiului Nielsen Global Survey of Inflation Impact. Studiul a fost realizat in perioada 18 februarie – 8 martie 2013, a avut in vedere 29.000 de respondenti online din 58 de tari (din Asia-Pacific, Europa, America Latina, Orientul Mijlociu, Africa si America de Nord) si a avut ca obiectiv identificarea modului in care oamenii, cu toate dimensiunile de venituri, se adapteaza la cresterea pretului mancarii.
"Odata cu cresterea cu 70 de milioane a clasei de mijloc si cu asteptarea ca preturile pentru mancare sa se dubleze in urmatorii 20 de ani, companiile din sectorul FMCG din mai multe piete se pregatesc pentru cresterea cererii, presiune economica si un comportament de cumparare aspirational", a declarat James Russo (Senior Vice President, Global Consumer Insights Nielsen).
Russo mai spune si ca este putin probabil ca firmele din sectorul FMCG, care se concentreaza numai pe venitul consumatorilor ca principal influentator al obiceiurilor de cumparare, sa reuseasca sa-si indeplineasca obiectivele de crestere a business-ului. Asta pentru ca venitul este doar unul dintre factori. Alaturi de el mai sunt si: diversitatea consumatorilor, flexibilitatea comportamentului de cumparare si peisajul cererii consumatorilor. Companiile din sectorul FMCG pot sa inteleaga mai bine potentialul real de cumparare al lumii si sa adapteze mai exact produsele si serviciile la nevoile consumatorilor, atat in pietele dezvoltate, cat si in cele in dezvoltare, atat timp cat ii iau in calcul pe toti.
Cum afecteaza pretul crescand al mancarii comportamentul de cumparator
Cresterea pretului alimentelor nu afecteaza doar cheltuielile care privesc mancarea preparata in casa, ci si investitia in mancatul in oras (64% au raspuns ca ar ajusta acest cost), in activitati recreationale (44%) si in calatorii (39%), achizitia de haine noi (55%) si de snack-uri (45%), printre altele.
In ceea ce priveste schimbarile care afecteaza categoriile de alimente, 14% dintre respondenti au spus ca ar cumpara mai multe cereale la vrac (orez, faina) si 11% au spus ca s-ar aproviziona cu fructe si legume proaspete sau congelate. Mai bine de jumatate dintre respondenti au sugerat ca nu intentioneaza sa-si schimbe obiceiurile de cumparare in ceea ce priveste categoriile: produse lactate (68% dintre cei chestionati), carne (62%), alimente ambalate (55%), peste si fructe de mare (52%). In schimb, mai mult de 50% dintre respondenti ar reduce cheltuielile in privinta bomboanelor, prajiturilor si altor dulciuri (59%), chip-uri si alte snack-uri (60%), bauturilor carbogazoase (53%), bauturilor alcoolice (49%),a mancarurilor semipreparate (49%) si a mancarurilor anterior preparate si vandute in magazine mici (45%).
"Comertul traditional este inca predominant in multe tari si in aceste piete, achizitiile facute din comoditate fac parte din viata de zi cu zi a consumatorilor. Provocarea marketerilor va fi sa introduca noi branduri si produse pe piata atunci cand inflatia pretului alimentelor va suprima capacitatea ca acesti consumatori sa-si extinda cosul de cumparaturi", a adaugat James Russo.
Impactul preturilor crescande ale alimentelor asupra marcilor private
Marcile private si alimentele produse sub umbrela magazinului in care sunt expuse reprezinta echivalentul a 16% a cotei globale FMCG. Potrivit studiului Nielsen, in America de Nord (acolo unde prezenta marcilor private este impamantenita), 46% dintre respondenti au spus ca ar cumpara mai mult marci private cand preturile alimentelor ar creste, comparativ cu 7% dintre respondentii care ar creste frecventa cu care ar cumpara brand-uri locale. In tarile dezvoltate din Europa, 35% dintre respondenti au declarat ca ar cumpara mai multe marci private, comparativ cu 8% care ar cumpara mai multe brand-uri locale.
"Marcile private au un potential avantaj in timpul perioadei de inflatie. Totusi, pretul trebuie sa fie potrivit si tactica de marketing trebuie sa fie eficienta pentru ca marcile private sa aiba succes. Ambalajul are impact asupra perceptiilor legate de incredere si calitate, mai ales cand marcile private se extind dincolo de produse de baza sau categorii de produse cu risc scazut", a mai spus James Russo.
Impactul preturilor crescande ale alimentelor asupra modului in care consumatorii isi fac cumparaturile
41% dintre respondeti au declarat ca ar cumpara numai produsele cu preturi promotionale in perioada de inflatie a preturilor alimentelor, 32% ar cauta oferte online, 29% ar cumpara mai multe produse deodata. Celelalte strategii de cumparare variaza in fuctie de regiune si tiparele de cumparare: spre exemplu, transportul si spatiul de depozitare nu reprezinta o problema pentru 50% dintre nord-americanii care si-ar face aprovizionarea cat timp produsele sunt la preturi promotionale, comparativ cu cei 34% dintre respondentii din regiunea Asia-Pacific.
"Intelegerea pozitiei brandului in cadrul peisajului cererii dintr-o categorie permite un raspuns adaptat la inflatie, care va proteja cei mai profitabili cumparatori cu maxima eficienta. Desi raspunsul strategic la comportamentul de cumparaturi ar putea fi acelasi, este esentiala varierea strategiei de la piata la piata", a adaugat Jamess Russo.
Impactul cresterii preturilor asupra locurilor de unde cumparatorii isi achizitioneaza produsele
Odata cu cresterea preturilor alimentelor, 33% dintre respondentii la nivel global au sugerat ca ar cumpara mai mult in magazine care ofera numai discount-uri, 28% si-ar face cumparaturile in magazinele care au solduri, 23% ar face mai multe achizitii din hypermarket-uri sau de la puncte de vanzare en-gross. O cincime dintre respondenti ar cumpara mai mult din depozite (21%), supermarket-uri (20%), de la tarani si piete ecologice (20%) si outlet-uri (20%), 21% si-ar creste propriile legume si fructe si 17% ar cumpara mai mult de la magazinele de cartier.
"Cand vine vorba de cresterea preturilor alimentelor, aproape toata lumea e afectata. Importanta este identificarea acelor categorii de produse care vor ramane si a celor care sunt cele mai vulnerabile deoarece consumatorii vor face compromisuri si decizii dificile in-store. De asemenea, consumatorii sunt in mod constant in cautarea de noi moduri pentru a-si intinde bugetele si de a gasi cele mai bune oferte cu aceiasi bani, deci marketerii trebuie sa identifice acei retaileri care ar satisface nevoile unice ale consumatorilor din intreaga lume", a spus reprezentantul Nielsen.
In Romania, alegerea de promotii/lichidari de stoc face parte din comportamentul de cumparator din prezent, potrivit raportului de cercetare "In bucataria romanilor – de la raft in farfurie", realizat de Nielsen sub umbrela SMARK Research. Mai mult, pentru romani a face cumparaturi la hypermarket inseamna un risc de a cumpara mai mult decat bugetul alocat. Local, se prefera magazinele de proximitate pentru ca accesul la ele nu presupune un cost asociat (benzina). In acelasi timp, romanii ar cumpara alimente naturale, de la tarani, dar exista temerea ca produsele nu sunt tinute in conditii optime.
"In bucataria romanilor. De la raft la farfurie" este cel de-al zecelea raport de cercetare de piata realizat sub umbrela SMARK Research.
Nielsen Romania este o companie de informatii globale si masurare, cu o pozitie de lider in marketing si informatii despre consumatori, televiziune si alte masuratori media, inteligenta online, masuratori mobile si proprietati asociate. Compania Nielsen este prezenta in aproximativ 100 de tari, cu sediul la New York, SUA si Diemen, Olanda.
SMARK Research este un serviciu asociat comunitatii de marketing SMARK, prin care sunt identificate trenduri relevante ale pietei si sunt oferite solutii sub forma rapoartelor de cercetare, dezvoltate in colaborare cu cele mai importante firme de research din Romania.
Pentru mai multe informatii despre raport si costul acestuia, vizitati Research.SMARK.ro.
