Sistemul romanesc de invatamant e intr-o zodie care refuza scortos schimbarea, iar secolul 19 prevaleaza cu insistenta nu doar in curricula gimnaziala, ci si prin facultati. Croseul aplicat de realitate pe maxilarul celor mai multora dintre studenti e cunoscut, dar greu de evitat la scara larga. Totusi, din loc in loc, se mai incearca si o pregatire reala a studentilor.
Despre o astfel de initiativa vorbeam nu demult: un curs de Focus Grup de la SNSPA, tinut de Alex Dincovici, in cadrul caruia studentii nu au dat un examen teoretic despre filosofia focus grupurilor, ci chiar au facut cercetari.Am vrut sa aflam si perspectivele echipelor de studenti cu cele mai bune doua rapoarte de cercetare - despre scoala, in general, si despre cum e sa pui la punct o cercetare.
Prima echipa s-a ocupat cu investigarea comportamentelor de consum ale studentilor privind cafeaua. Ele sunt Diana Dumitru, Iulia Turianu si Laura Dimcea, studente in cadrul Facultatii de Sociologie, SNSPA.
Pe parcurs, au descoperit niste detalii care le-au surprins chiar si pe ele - de pilda, importanta factorului timp si modul in care acesta influenteaza relatia dintre student si cafeaua lui.
Sa le citim:
Facultate vs. realitate
Diana: De-a lungul celor trei ani de studiu am trecut prin mai multe etape. Cea dintai a fost, desigur, cea teoretica, urmand apoi si partea de practica venind si ea pe doua planuri: cea din timpul anului, constand in aplicarea de chestionare pe teren (door-to-door) si practica de la sfarsitul celui de-al doilea semestru, unde iti poti alege ce anume doresti sa faci. Din perspectiva pregatirii, depinde de asteptarile subiective ale fiecaruia... Facultatea iti ofera o directie sau cel putin o idee mai clara asupra a ceea ce doresti sa faci mai departe. In acest sens, sunt ceva mai aproape comparativ cu acum trei ani.
Iulia: Pot spune ca pana anul acesta experientele pe care le-am avut in cadrul facultatii au fost mai mult teoretice, iar semestrul trecut am fost bombardati cu ideea de a face un proiect practic. Acest lucru ne-a dat cateva batai de cap; insa, dupa cum vedem, totul a iesit mai bine decat speram noi.
Laura: E ok, avem cateva cursuri interesante. Cat despre pregatire, depinde de ceea ce vrei sa faci in viitor, unelele cursuri sunt mai practice si mai de actualitate, altele sunt teoretice.
Despre lucrarile si proiectele practice
Diana: Asociez ideea de proiect cu implicarea, iar aceasta este mai greu de obtinut prin materiile strict teoretice. Imi plac proiectele care impun cat mai putine reguli si care iti dau voie sa construiesti de la zero. Aici sunt mai multe beneficii pentru student, permitandu-i sa fie si creativ, dar si sa aplice ceea ce a invatat.
Iulia: Toate proiectele practice pe care le-am avut in cadrul facultatii (au fost extrem de putine) mi-au ridicat moralul pentru ca, prin intermediul lor, am reusit sa ies din rutina zilnica. E important pentru un student la sociologie sa iasa din cochilie si sa vada ce este in afara salii de curs - teoria invatata, daca nu este aplicata nicaieri, incepe sa devina bataie de cap. E ca si cum inveti retete de prajituri, dar nu ti se da voie sa gatesti pentru nimeni, si astfel nimeni nu vede cat de multe ai invatat.
Laura: Apreciez proiectele practice pentru ca eu consider ca poti invata mai usor ceva daca te afli in mijlocul problemei si cercetezi personal un fenomen.
Neconventionalul de la catedra
Diana: Mi-ar placea sa vad astfel de metode mult mai des aplicate. Mai ales in domeniul sociologiei, care lucreaza cu oamenii - si ei nu sunt statici. E un domeniu care iti permite o mai mare deschidere spre idei neconventionale.
Unul dintre cursurile din categoria asta ar fi cursul de Teorii ale violentei colective, unde incepand cu modul de predare si terminand cu examenul, predomina un stil relaxat si deschis. Iar examenul e complet neprevazut; sunt teme la care nu te-ai gandi, nu e axat pe a invata o teorie, ci pe a invata ce sa faci cu ea. Nu se face niciodata prezenta la curs, insa se poate "verifica" la examen prin modul de a rezolva subiectele. Este singurul curs de acest fel pe care l-am intalnit. Un al doilea curs ar fi cel de Jurnalism Social, unde iesim din cadrul facultatii pentru a desfasura activitatea. Ni se spune cu o saptamana in avans ce urmeaza sa facem, iar apoi plecam "pe teren".
Iulia: Initiativele de predare neconventionale sunt aproape absente in cadrul cursurilor la care noi am luat parte. Am avut totusi doua cursuri unde, la fiecare intalnire, aveam parte de provocari. La cursul de Focus Grup, in primul semestru, fiecare dintre noi a tinut si/sau a participat la cate unul. Cursul a fost incheiat de raportul pe care l-ati vazut deja. Cel de-al doilea curs, sa-i spunem "interactiv" este cel de Jurnalism Social, ultima data am fost in vizita la Penitenciarul Rahova.
Laura: De cand suntem mici suntem obisnuiti cu modelul "profesorul vorbeste sau citeste de pe foi, elevii noteaza", asa ca orice initiativa neconventionala de predare e ca o gura de aer proaspat. Teoria e monotona si plictisitoare, orice abatere de la model e binevenita. Apreciez un profesor care vorbeste liber, face glume inteligente despre un subiect legat de curs, care nu se ia prea in serios, care isi implica studentii in activitati practice educative.
La seminariile cursului de Focus Grup am efectuat cu totii focus-grup-uri de la care am primit feedback din partea profesorului si am invatat sa ne imbunatatim ca intervievatori. Iar la cursul de Sociologie Vizuala facem fotografii care trebuie sa surprinda o situatie (in general un cuvant pe care il primim la curs) si apoi le discutam.
Dupa facultate?
Diana: Imi doresc sa lucrez in cadrul unei companii ce are ca domeniu de activitate cercetarea de piata. Consider ca domeniul e definit de diversitate, iar asta ma motiveaza. Faptul ca nu poti anticipa atitudinile si preferintele oamenilor reprezinta un element de noutate permanenta, iar cercetarea este mereu in miscare impreuna cu acestia.
Iulia: In primul rand, ma voi odihni. Acest semestru incheie o perioada de 15 ani in care am fost parte a institutiilor de invatamant - si am obosit. Este o cursa continua in care uneori nu mai ai din ce sa-ti iei avant. Dupa odihna, o sa continui sa merg la cursurile de dans si imi voi cauta un job.
Laura: Eu inca nu stiu ce vreau sa fac dupa facultate, am cateva optiuni, dar nimic clar. Ori o alta facultate, ori continui cu Master, ori incerc sa ma angajez.
Etapele unui raport de cercetare studentesc
Am invatat ca, pentru a fi parcurs cu usurinta, un raport trebuie sa fie cat mai schematic, mai simplu; acesta a fost punctul nostru de pornire. Am cautat modalitatile de redare a informatiilor intr-o maniera cat mai "la obiect" fara a pierde complexitatea raspunsurilor obtinute. Imbinarea structura - continut a fost destul de provocatoare.
Am venit cu propunerea unui studiu al consumul de cafea in ideea ca este o bautura frecvent consumata si am vrut sa cercetam in detaliu aspectele si implicatiile consumului acesteia. Impreuna, am stabilit obiectivele cercetarii, am formulat intrebarile si am recrutat participantii.
A urmat moderarea propriu-zisa a focus-grupurilor (N.R. fete si baieti), realizarea transcriptului si redactarea unui raport individual ce a stat la baza realizarii celui final. Poate cea mai satisfacatoare parte este cea a redactarii raportului, in momentul in care toate informatiile culese ofera o imagine ampla asupra fenomenului studiat. Pe baza rapoartelor individuale l-am realizat pe cel final, acesta conducand la prezentarea digitala.
Recrutarea studentilor
Diana: A fost o actiune de solidaritate studenteasca. A necesitat timp si recrutarea, insa in majoritatea cazurilor cei care au spus ca ne ajuta si-au respectat cuvantul si a fost un lucru frumos, tinand cont mai ales de faptul ca, spre deosebire de companiile ce se ocupa de cercetare - care ofera o recompensa pentru participare - noi nu am avut ceva material de oferit. Altfel spus, nu a fost cel mai simplu demers, insa nici cel mai dificil.
Iulia: Eu am tinut focus grupul cu fete. Stim cu totii ca aceste focus grupuri de obicei sunt platite, iar respondentii alesi din randul studentilor stiu cel mai bine acest lucru. E greu sa spui unor oameni sa vina in mijlocul saptamanii, pentru o ora, in SNSPA sediul nou pe Bulevardul Expozitiei, pro bono.
Laura: Esantionul nostru includea studenti, asa ca nu a fost greu sa gasim alti studenti care sa ne ajute. Desi a fost complicat pentru ca, la fel ca noi, majoritatea studentilor erau ocupati cu examene, proiecte, etc.
Focus grup-ul propriu-zis
Diana: Moderarea s-a realizat cu destula usurinta si asta pentru ca de-a lungul semestrului am fost familiarizati in cadrul cursului cu ideea de focus-grup si ceea ce presupune, de la construirea grilei si pana la moderare. Astfel ca stiam cum se desfasoara si cum trebuie sa te comporti aflat in ipostaza de moderator. Pe de alta parte, si participantii au fost relaxati, oferind raspunsuri cu usurinta si intr-un mod prietenos.
Iulia: In final focus grupul a decurs bine, am avut parte de respondente responsabile si vorbarete, consumatoare de cafea si binevoitoare. Le multumesc mult pentru acest lucru. Am avut emotii, am luat inceputul inregistrarii de la capat de 3 ori. Apoi totul a mers ca uns. In final, dupa ce am trimis raportul si am ramas o vreme in asteptarea notei, nu am mai baut cafea. Chiar si dupa ce am aflat nota, o luna de zile, nu am baut cafea absolut deloc.
Laura: Eu consider ca, in ciuda emotiilor, a decurs mai bine decat ma asteptam. A fost o experienta placuta atat pentru mine, cat si pentru ei. Am reusit sa strangem datele necesare si sa avem parte de un prim focus-grup efectuat cu succes.
Dificultati
Diana: Fiind prima oara cand am avut un astfel de proiect, au existat si momente mai dificile, unul dintre ele fiind transcriptul. L-am perceput ca pe o dificultate pentru ca a fost un proces destul de minutios, a necesitat mult timp si atentie. Combinand acest lucru cu deadline-ul pe care il aveam de respectat, a rezultat o situatie destul de dificila.
Iulia: Dificultati au fost la fiecare pas pentru ca a fost o actiune noua pentru noi. Neavand experienta, personal, m-am gasit de cateva ori ca pe un teren necunoscut, fara harta. Cel mai greu a fost insa la recrutarea respondentilor si la transcript - aceasta din urma a durat foarte mult.
Laura: Cred ca cel mai greu a fost focus-grup-ul, din cauza emotiilor. Desi am facut exercitii la curs, a fost mai greu sa fac unul cu alte persoane in afara colegilor mei de grupa.
Rezultate si surprize
Diana: Au relevat doua lucruri pe care eu le consider importante, unul dintre acestea fiind modul in care timpul - sau, mai bine spus, ritmul rapid in care acesta trece - modeleaza comportamentul de consum al cafelei. Astfel, am putut observa cum tinerii prefera de multe ori modalitatile cele mai rapide prin care se pot bucura de o cafea; prefera tonomatele sau cafeaua deja macinata pentru a scurta din timpul necesar prepararii ei. Participantii au spus, de asemenea, ca ar consuma oricand o cafea proaspat rasnita, daca acest proces are loc in timpul liber sau este facut de altcineva. In ceea ce priveste aspectul ambalajului, tinerii sunt de parere ca simplitatea este definitorie pentru calitate.
Iulia: Rezultatele raportului nu m-au surprins pentru simplul fapt ca nu am plecat la drum cu niciun fel de idee preconceputa. Am luat raspunsurile ca atare. Mi-au placut raspunsurile fetelor legate de contextele sociale in care beau cafea. Una dintre respondente spunea ca ea impreuna cu mama si sora ei au obiceiul sa intoarca cestile de cafea pentru a citi viitorul in zatul scurs. Am aflat, pe langa rezultatele statistice ale consumului de cafea, si mici obiceiuri de familie legate de acesta. Pe mine, una, m-a bucurat mult faptul ca am fost primita de respondente in intimitatea familiala.
Laura: Cred ca ce m-a surprins a fost parerea studentilor despre reclamele la cafea. Majoritatea a fost de acord ca reclamele actuale exagereaza si, astfel, ii pot face sa nu cumpere un anumit brand. Concluzia finale asupra reclamelor e ca "less is more", elegant si simplu e net superior fata de exagerarile si vedetele din reclame.
