Am putea caracteriza tinerii romani ca un segment relativ optimist pe perioada crizei economice. Ei bine, acest lucru nu mai este valabil. Intr-o perioada in care incepe sa se vorbeasca despre cresteri economice, tinerii romani isi pierd din optimism. Astfel aflam din Youth Index Romania, cel mai recent raport de cercetare realizat pe platforma Youth Monitor sub umbrela SMARK Research, care vizeaza tinerii de 14-26 ani, ca mai toate categoriile de consum urmarite de studiu au inregistrat scaderi pe acest segment.
Youth Index Romania - Tendinte in activitati, preferinte si consum - 2014/2015 vs. 2013/2014 este un demers al Brennan R&C si Quantix Marketing Consulting care continua initiativa din anul anterior, raportul YouBUS 2013-2014, propunandu-si sa surprinda cele mai importante elemente de referinta despre tineri, inclusiv dinamica lor in timp.
In continuare, discutam cu Radu Bogdan (Managing Partner, Brennan Research & Consultants) despre ce aduce nou Youth Index Romania, principalele concluzii ale raportului de cercetare si portretul tanarului roman.
YouBUS 2013-2014 vs. Youth Index Romania
In cadrul Youth Monitor, urmarim inca din 2011 aspecte despre tinerii din Romania, prin studii de piata care vizeaza teme de interes relevante pentru diversi decidenti in relatia cu acest segment din populatie. Youth Index Romania preia know-how-ul generat de YouBus prin studiul din 2013/2014 si isi propune sa surprinda dinamica unui set de indicatori, reprezentativi statistic pentru populatia 14-26 din Romania, oferind o perspectiva longitudinala de comparatie, de la an la an. Facem in acest fel saltul de la un studiu la un instrument gandit sa ofere si de acum incolo o radiografie si o monitorizare a tendintelor legate de activitati, preferinte si consum. E important sa fii consecvent in timp, atat in ceea ce masori cat si in abordarea metodolgica, pentru a culege concluziile corecte si tendintele cu adevarat consistente.
Concluzii despre tinerii din Romania
Luand ca reper strict intervalul 2013-2015, la nivel general, putem fi de acord ca cifrele indica in primul rand o tendinta de franare a comportamentului de consum, pe fondul temperarii optimismului referitor la puterea de cumparare in viitorul apropiat. Daca dam insa credibilitate si revenirii economice previzionate, o alta concluzie ar fi ca tinerii simt criza economica mai tarziu decat alte segmente ale populatiei (aveau un optimism financiar mai mare in 2011, in plina criza) si foarte posibil sa iasa din criza ultimii. Exista insa si categorii de consum cu evolutii pozitive in intervalul 2013-2015 (smartphone-urile, tabletele, internetul pe mobil, laptopurile), dar chiar si aici intentiile de cumparare scad fata de 2013/2014. Dintre servicii, se observa cresteri ale gradului de bancarizare & online banking, inclusiv o revenire modesta a creditarii.
Luand in calcul o temporalitate extinsa, observam un salt major al numarului bautorilor de cafea: de la o incidenta de consum de 28% in 2011 (pentru segmentul 14-21 ani), la 58% pentru 14-26 ani in 2015 (fata de 2013/2014 au scazut sucurile carbogazoase, de fructe si bauturile energizante); segmentul 14-17 are 39% incidenta de consum cafea, 18-21 are 60%, iar 22-26 are 67%. Pe segmentul 18+, se remarca in ultimii 2 ani un procent usor mai mare al numarului de tineri care consuma alcool; berea (37%) si vinul (28%) aduna cele mai multe preferinte.
Desi clasamentul preferintelor pentru diverse branduri nu s-a schimbat semnificativ, se remarca evolutii pozitive in 2013-2015 pentru Vodafone, iPhone, HTC, Samsung, Zuzu, Napolact, Mika, Lays, Viva, Elseve, Nivea, Dove, Borsec, Aqua Carpatica, H&M, ING, Carrefour, Catena sau Rock FM. La polul opus, al scaderilor, se situeaza Chio, Fanta, Wash&Go, Nokia, LG, Apple, Puma, Banca Transilvania, Kaufland, Sensiblu sau Kiss FM.
Profilul tanarului roman
Din pacate, sentimentul este ca, in cea mai optimista varianta, vorbim de o stare de spirit rezervata a tinerilor, in care luminita de la capatul tunelului (optimismul natural varstei) nu mai este atat de tangibila, fapt explicat si de evolutia descendenta a gradului de satisfactie vis a vis de toate aspectele masurate de Youth Index Romania, fata de nivelurile inregistrate in 2013/2014. Pe fondul dependitei de bugetul familiei si al somajului ridicat, atat standardul de viata cat si nivelul veniturilor par intr-un blocaj de perspectiva. Dar asta nu stirbeste cu nimic importanta tinerilor pentru anumite sectoare cheie de piata- imbracaminte, incaltaminte, telefonie mobila si internet, electronice, electrocasnice, sucuri, dulciuri, alimente, divertisment, domeniul bancar sau turism. Este de remarcat ca brandurile de telefoane mobila, operatorii si ciocolata sunt singurele trei categorii in care mai putin de un tanar din 10 nu are un brand preferat. Intre 1 si 2 indecisi exista pentru sampon, statii radio, deodorant, bauturi carbogazoase sau chiar branduri din retailul modern. La polul opus, categoriile cu cei mai multi indecisi vis a vis de un brand preferat ii intalnim pentru categoriile imbracaminte casual, tablete, camere foto si farmacii.
Relevanta si utilizarea raportului de cercetare
Datele sunt relevante pentru companii si branduri din FMCG, telecom, online, IT&C, banking, retail, pharma, fast food, sport sau turism. Evident, ele pot completa monitorizari deja existente sau pot acoperi partial sau complet anumite nevoi de cunoastere pe acest segment tinta.
