![[SMARK KnowHow: Marketing Research & Trends] Scaparea din vertijul trendurilor, explicata de Alice Mihai si Ioana Bobe (ISRA Center)](https://media.iqads.ro/2015/10/12068751-1160746570619942-6231342598309729490-o-1-cover-850.jpg)
Alice Mihai (Business Development Director, ISRA Center) si Ioana Bobe (Senior Qualitative Researcher, ISRA Center) inchid primul panel de la Marketing Research & Trends 2015 cu o prezentare intitulata "Breaking the Trend Vertigo". Cele doua au inceput explicandu-ne in ce consta vertijul trendurilor, cum se raporteaza consumatorii la el si cum ar trebui sa fie abordarea brandurilor in acest context.
Viata consumatorului fost divizata in ceea ce priveste trendurile - de la lifestyle pana la relatia cu brandurile, oamenii din marcom pot discuta despre structuri si clusterizare in sute de micro-trenduri, devenite si amplificate in mega-trenduri samd. E limpede ca avem de-a face cu o inflatie de trenduri si ne punem intrebarea fireasca: "sunt toate la fel de relevante?", a spus Alice Mihai.
Unele trenduri tin de moment, nu toate tin de perspectiva si de termen lung. Astfel, apare nevoia de claritate, de a identifica acea coloana vertebrala, reperul de stabilitate care ajuta la definitivarea formei trecatoare a unui trend versus mecanismul de profunzime.
- Un exemplu ar fi Ice Bucket Challenge-ul din 2014 si substratul acestei "indeletniciri"care a acaparat online-ul o buna bucata de vreme - mecanismul de challenge care se regaseste in mai multe expresii publicitare si nu numai in online.
Inspiratia nu trebuie sa vina din trendurile globale, a adaugat Alice Mihai, ci din cunoasterea consumatorului prin research, care ii poate dezvalui particularitatile locale si relevante pentru raportul dintre el si branduri.
Contradictiile in universul Millennials
Ioana Bobe a continuat vorbind despre consumatorii din generatia Millennials si totalitatea contradictiilor comportamentale care ii caracterizeaza pe acestia:
- sunt stapaniti de matra non-conformismului - sunt individuali, dar nu individualisti, succesul este perceput ca fiind real intr-un grup, si nu doar la nivel individual.
- femeile din acest target: au un discurs competitiv, sunt preocupate de women empowerment la nivel societal si promoveaza recunoasterea meritelor; in acelasi timp, tot ele resping stereotipurile feminine si nu vor sa li se vorbeasca neaparat ca unei "figuri feminine puternice" constant;
- prelungirea perioadei de scoala, maximizarea distractiei; pun importanta pe explorare; deci nu vor sa creasca, dar nici sa stagneze.
- sufera de anxietatea posibilitatilor nelimitate (aka FOMO); insa presiunea si nevoia de experimentalism perpetuu duc la nasterea unui dezinteres general si la nevoia de a pune pauza;
- traiesc dupa postpragmatism-ul si cumpatarea, dar cu accese de hedonism;
- sunt cei mai indragostiti de digital, dar si cei mai critici fata de acest mediu, au nevoie de human touch.
- imbratiseaza rapid orice proces tehnologic care eficientizeaza, dar sunt si cei mai nostalgici fata de perioada de craftsmanship > isi doresc craftsmanship la distanta de un click.
La nivel comportamental avem de-a face cu:
Un consumator-colector. In economia afluentei, "a avea" e ceea ce-l definea pe consumator. Noul consumator e centrat pe experiente si traieste intr-o economie asemenea. Comsumatorul isi dorestesa se arunce in partea de experiente, precizeaza Alice Mihai, iar brandurile sunt responsabile de a mijloci aceste experiente in perceptia consumatorului.
In acelasi timp, apare ideatorul prosumer (implicarea proactiva): in economia sociala, a ideilor si opiniilor, consumatorul isi propune sa isi puna amprenta asupra grupurilor de ioameni de care apartine. Interactiunea cu brandurile - facilitarea exprimarii valoriloremotionale si intangibile.
Motivatia-umbrela a ideatorului: dezvoltarea personala, connector with a purpose (se implica in comunitati care il ajuta in mod real sa aprofundeze anumite paliere de personalitate), e opinionat si povestitor (scopul lui e sa se faca remarcat prin ceea ce spune), este mai degraba antreprenor (cauta sa scape de eticheta).
Relatia consumatorilor cu brandurile
Nu mai e o relatie de tip trade, ci una tranzactionala. Adauga Alice: "Numai acele branduri care se angajeaza in suplinirea acestor valori ale noului consumator, care reusesc sa il implice in cotidian, cu natura curata, practice, oneste, care reusesc sa se conecteze autentic cu consumatorul vor reusi sa pastreze o relatie cu el".
Dar nu toate brandurile pot fi mesianice si aceasta situatie n-ar fi de dorit, adauga Ioana. In schimb, focusul pe constructia unei relatii bazate pe castig reciproc intre brand si consumator e ceva mai accesibil si subscrie cerintelor noului consumator. Uneori, e nevoie doar de transparenta pentru ca relatia dintre un brand si consumator sa fie armonioasa, spune Ioana.
Marketing Research & Trends 2015 este un eveniment SMARK KnowHow. Parteneri de know-how au fost: Starcom MediaVest Group, ISRA Center, Spoon.
Spectacolul tehnic a fost oferit de Five's, tipariturile creative de GT, solutions provider a fost AdProduction, iar frufru a fost creative food partner.
Fotografiile de la eveniment poarta semnatura lui Antonescu Dumitru, iar Ivan Creativ a fost videograful oficial.
