Romanii au avansat rapid in ce priveste level si game design-ul fara a avea la dispozitie scoli de profil sau vreun fel de traditie in sensul asta. Mai degraba, spune Cristian Tanase, Communications Manager la Ubisoft Romania, au stiut sa "fure meserie". Si multi dintre ei incep sa atinga maturitatea; dovada sta in numarul de studiouri indie romanesti de game development care tot creste. Astfel ca, adauga Cristian, in curand Romania va ajunge din urma tarile vestice, pentru ca romanii totodata inteleg si asimileaza excelent cultura occidentala in ciuda background-ului diferit.
Il lasam sa ne vorbeasca mai detaliat despre industria romaneasca de gaming si modul de lucru al Ubisoft Romania - primul studio pe care compania l-a infiintat in afara Frantei, in octombrie 1992.
Industria locala de gaming
Industria de gaming din Romania este inca tanara si in plin proces de maturizare, chiar daca avem studiouri ca Ubisoft ce sunt prezente de peste 20 de ani in piata.
Cred ca, in ultimii 2 ani, industria locala a inceput sa prinda din urma vestul Europei datorita maturizarii developerilor ce incep sa creeze studiouri independente, 100% romanesti. Ca parcurs, industria de aici nu se deosebeste fata de ce se intampla afara, ci poate a avut un start un pic mai greoi, dar prinde din urma repede.
Romania, in general, este recunoscuta la nivel mondial pentru programatorii foarte buni, lucru evident si in gaming. Dar nu acesta cred ca este marele plus al Romaniei, ci faptul ca intelegem foarte bine cultura vestica, chiar daca noi avem un background mai estic. Tinand cont ca piata cea mai mare de desfacere este cea vestica, aceasta intelegere reprezinta un mare avantaj.
Mai mult, avem un spirit autodidact fantastic. Avand in vedere ca nici in momentul acesta in Romania nu exista o scoala cu profil de gaming, am reusit sa avansam foarte repede pe domenii ca design (level si game design), oarecum furand aceasta „meserie”.
Modul de colaborare dintre studiourile Ubisoft
Strategia Ubisoft este sa produca jocuri AAA in co-productie, adica exista un studio Lead si apoi 4 – 5 studiouri Associate. Pentru jocuri ca Farcry sau Assassin’s Creed, este nevoie de foarte multi oameni pentru ca discutam de jocuri open world imense (n.r. jocuri in care jucatorul are la dispozitie o lume virtuala pe care o poate explora liber).
Modul acesta de lucru este folosit din 2008 si credem ca este un succes pentru ca ne-a permis sa realizam aceste lumi fantastice.
In general, lucram la 3-4 proiecte in acelasi timp si colaborarea se desfasoara pe toate planurile si toate familiile de joburi. Punem foarte mare pret pe colaborare si cred ca Ubisoft este unul dintre cei mai mari dezvoltatori de jocuri video datorita acestui model.
Ca si orice alta filiala Ubisoft din lume, studioul din Bucuresti lucreaza cot la cot cu alte studiouri la diverse proiecte. Uneori, printre aceste studiouri se numara si cel din Paris, unde avem HQ-ul, iar colaborarea cu ei nu difera in niciun fel fata de orice alt studio din Ubisoft.
Piata de desfacere
Frumusetea jocurilor video este ca sunt universale, asadar piata de desfacere este lumea intreaga. Bineinteles, exista unele particularitati pentru pietele asiatice, dar putem considera ca producem jocuri video pentru intreaga lume.
Deciziile ca un anumit joc sa fie sau nu distribuit intr-o parte a lumii tine de consumatori. Ne intrebam mereu daca acel joc va avea succes intr-un anumit loc. Spre exemplu, sunt jocuri care sunt foarte bine primite in Europa si America de Nord, dar nu reusesc sa convinga piata japoneza sau chineza.
Aceste decizii sunt luate de un departament de business care hotaraste strategia de distributie a jocurilor.
Etapele crearii si dezvoltarii unui joc
Etapele si flow-ul crearii unui joc sunt multiple, dar in linii mari exista 2 etape majore: preproductia si productia efectiva. Ideea poate pleca de la oricine si, stiu ca toata lumea imi spune ca are o idee de joc, doar ca lucrurile nu sunt chiar atat de simple.
Am putea spune ca ideea de joc porneste de la o poveste, dar in general nu este asa. Un joc porneste de la o „jucarie” de baza, de la gameplay nou sau o mecanica de joc, aceasta fiind etapa de preproductie. Apoi, peste aceste caramizi de Lego esentiale se creaza totul: povestea, personajele, lumea etc., reprezentand etapa de productie.
In general, de la ideea de baza pana cand jocul este pe raftul magazinului, trec minim 3 ani pentru jocurile AAA de PC si console, sau intre un an si cateva luni pentru mobile.
Apoi, daca vorbim despre o continuare a unui joc, aceasta perioada se reduce la 2 ani sau un an jumatate, depinde foarte mult de joc. Pe partea de jocuri mobile, perioada de lucru este ceva mai mica, cu cicluri de productie ce nu dureaza in general mai mult de un an.
Exista si jocuri la care intram in co-productie in stadii incipiente sau mai avansate, dar rareori se preia complet jocul, ci doar se imparte munca in mandate diferite.
Aceste proiecte ajung la noi in functie de expertiza noastra pe anumite arii de joc si se intampla in urma unor discutii intre managerii de productie din studiouri.
Promovarea jocurilor video
Jocurile Ubisoft nu sunt distribuite in Romania direct prin Ubisoft, ci prin Best Distribution, asa ca noi nu suntem implicati in promovarea jocurilor video in Romania.
In mod sigur putem spune ca in ultimii 2 ani jocurile video au inceput sa fie din ce in ce mai vizibile in magazine, iar retailerii au observat acest lucru, de unde si numarul mare de lansari in-store din ultimul an.
Mai mult, pe langa reclamele din magazine sau de pe Internet, exista companii de gaming ce isi promoveaza jocurile si la TV.
Asadar, chiar daca aceste lucruri se intampla ceva mai timid, inca exista foarte mult potential ca Romania sa devina o piata interesanta.
Important este sa intelegem ca acest lucru nu se va intampla peste noapte si ca gamerii trebuie sa incurajeze evenimentele de profil din Romania si sa aiba incredere ca, pe termen lung, lucrurile se vor alinia si vor avea aceleasi beneficii si satisfactii ca gamerii vestici.
Consumul de jocuri video in Romania
Pot spune ca nu ne deosebim de restul Europei sau chiar America de Nord, dar totusi ramanem o piata unde PC-ul este la putere. Cu toate acestea, in ultimii ani, si mai ales cu noua generatie de console (PS4, Xbox One), acestea sunt din ce in ce mai vandute si la noi.
In 2014 un studiu facut de Intel in parteneriat cu LAB501.ro spunea ca 42% din gameri se joaca intre 2 si 4 ore pe zi, iar ca tip de joc 43% prefera FPS-urile (n.r. First Person Shooter), iar 18% MOBA (n.r. Multiplayer Online Battle Arena).
Comportamentul jucatorilor in functie de tara
Daca ar fi sa ma gandesc la cea mai mare diferenta, aceea ar fi platforma preferata, si anume: gaming-ul pe PC nu este atat de popular in Vest, unde consolele sunt la putere.
O alta diferenta ar fi si gradul de piratare care in Romania este inca ridicat. Nu cred ca exista un dezvoltator de jocuri video care sa aiba sentimente pozitive fata de piraterie, iar Romania are o imagine negativa la acest capitol. Din fericire, credem ca trendul este unul pozitiv si ca, chiar daca se intampla destul de lent, pirateria este in scadere in Romania.
Cel mai bine vandut joc dezvoltat de Ubisoft
Seria Assassin’s Creed este de departe cea mai populara, dar avem si jocurile din seria Tom Clancy sau Just Dance ce au vandut cateva zeci de milioane de copii la nivel global.
