Eliminarea analfabetismului funcțional până în 2030 ar putea duce la o creștere economică inclusivă a României de peste 200% din PIB-ul actual, susțin reprezentanții Centrului de Evaluare și Analize Educaționale (CEAE).
În orice organizație, oriunde în lume, cel mai important capital este cel uman. Cu cât acesta este mai bine pregătit, cu atât rezultatele se reflectă în profitul organizațiilor și, implicit, în societate per ansamblu.
Într-un document prezentat pe 06.04.2017, în cadrul conferinței de lansare a proiectului “Chimia altfel”, singura șansă a României de a crea un mediu economic performant este să reducă, până la zero, rata analfabetismului funcțional, estimată în acest moment la 42%.
Din păcate, potrivit datelor OECD, România se încadrează pe un trend de creștere a analfabetismului funcțional, lucru care va genera în următorii 20 de ani o criză a forței de muncă pregătite să răspundă nevoilor economice actuale. Nu vom mai putea ține pasul cu tehnologia și cu progresul științific din simplu motiv că vor exista tot mai puţini oameni care să înțeleagă aceste procese. Tendințele alarmante sunt confirmate de statisticile comparative cu ale altor țări.
La testele PISA 2015*, doar 0,7% dintre adolescenții de 15 ani din România au atins nivelurile cele mai mari de performanță pe scala PISA, adică 5 și 6. Spre comparație, în Polonia procentul este de zece ori mai mare, 7,4%, iar în Canada acesta este de 12,4%.
Testele PISA 2015* - Sistem de măsurare a performanțelor elevilor. Sistemul măsoară rata alfabetizării funcţionale pe o scală de la 1 la 6, unu fiind gradul unde sunt încadraţi analfabeţii funcţional, iar șase este cel mai ridicat unde intrp elevii de vârf şi olimpicii.
Schimbarea acestei direcții poate fi făcută prin implementarea unor metode inductive de predare, spun reprezentanții CEAE. Cu alte cuvinte, învățarea este mult mai eficientă dacă elevul se implică în descoperirea explicaţiilor fenomenelor ştiinţifice, în cordast cu metoda clasică, în care explicaţiile îi erau oferite de profesor.
Printr-un efort de amploare, susținut din fonduri private (principalul finanţator a fost Romanian-American Foundation), organizația a reușit să facă un prim pas în această schimbare prin includerea în programa școlară din anul 2017 a predării fizicii prin metoda investigației. Până în acest moment, la nivel național, au fost formați peste 1.700 de profesori de fizică (aprox. ¼ din numărul total) pentru a putea să aplice la clasă această metodă.
UN NOU PAS ÎN SCHIMBAREA SISTEMULUI
CEAE a făcut, astăzi, un alt pas spre schimbarea sistemului educțional românesc. A fost lansat proiectul educaţional “Chimia altfel”, proiect care urmărește formarea, din fonduri private, a unui număr de peste 200 de profesori cu scopul de a schimba modul de învățare a chimiei în şcoli, utilizând metode inductive.
Pe parcursul a 16 luni profesorii vor fi pregătiţi pentru a aplica, în clasă, noul mod de lucru. Ca urmare a utilizării noii abordări de către profesorii lor, 6000 de elevi de gimnaziu vor beneficia de avantajele acesteia începând cu anul școlar 2017-2018. Scopul este acela de a crește interesul elevilor față de chimie și de a ridica gradul de alfabetizare științifică a acestora.
"Acest proiect este foarte important pentru rezultatele pe care le va genera în următorii 10-15 ani. Reducerea analfabetismului functional trebuie să înceapă acum, cu asumarea unei strategii comune a societății civile, a instituțiilor statului, a profesorilor și a mediului privat. În lipsa unor decizii strategice, riscăm ca România însăși să devină o țară cu două viteze: elita celor 10% din populație, bine plătită, și ceilalţi, din care o bună parte vor trăi la limita subzistenței. Cele mai afectate sunt companiile, care vor fi obligate să își asume rolul de educatori privați ai unei populații lipsite de abilităţi de bază, eficiență și perpective reale de dezvoltare. Noi ne vom implica în demersuri prin care să fie scăzut nivelul analfabetismul ştiinţific", a declarat Cristian Hatu (co-fondator CEAE).
"Ne dorim să fim alături de cei care lucrează la consolidarea fundației învățămantului, respectiv pregătirea profesorilor care vor forma generații de tineri în următorii ani și care vor avea șansa să asimileze cunoștintele într-un mod atractiv și organic, dacă tot vorbim de chimie.", a declarat Ioana Abramiuc (Şef Serviciu Relaţii Publice şi Comunicare, Romgaz, unul din sponsorii proiectului).
"În ultimii ani, studiul științelor a devenit, nu doar în România, ci în majoritatea țărilor de pe Glob, un subiect de interes din ce in ce mai pregnant. De ce? Pentru că, odată cu diversificarea opțiunilor educaționale și, implicit, a ofertelor de pe piața muncii, mulți tineri optează pentru slujbe ce nu necesita pregătire tehnică în domeniul chimiei, fizicii sau biologiei, invocând faptul că studiul științelor este abstract, dificil și mult prea teoretic în anii de școală care sunt hotărâtori pentru alegerea unei profesii.
Iar impactul acestor decizii se resimte nu doar în domeniile în care avansul tehnologic se bazează pe cercetători, de exemplu în medicină, transport, construcții sau energie, ci și în viața de zi cu zi a acelora dintre noi pentru care accesul la astfel de bunuri și servicii face parte din cotidian", a declarat Diana Neacşu (Communications and Government Relations, BASF Romania, sponsor al proiectului).
