Un lucru mai putin stiut despre industria de gaming de la noi (dar printre cele mai importante) este faptul ca aceasta reprezinta un centru important de dezvoltare in Europa. Singura diferenta fata de alte tari unde lucrurile sunt mai dezvoltate este lipsa unui ecosistem antreprenorial.
Dar de asta se ocupa, intre altii, Catalin Butnariu, presedinte al Romanian Game Developers Association (RGDA), care spune ca sunt aproximativ 7.000 angajati in industrie, aceasta avand o cifra de afaceri totala de circa 130 de milioane de euro in 2015. RGDA este, momentan, singura entitate de acest fel care incearca "sa promoveze si sa reprezinte industria dezvoltatorilor de jocuri video din Romania", unul dintre proiectele cele mai mari ale asociatiei fiind conferinta Dev.Play, dedicata dezvoltatorilor romani de jocuri video, care ajunge in 2017 la editia a doua.
Catalin si-a inceput cariera la Ubisoft, si-a continuat-o la Gameloft, iar apoi a devenit antreprenor. A fondat Nexus Gaming Pub impreuna cu sotia lui si alti doi parteneri, o experienta pe care o numeste "un MBA foarte hands-on" si din care a iesit intre timp.
Astazi, activitatea lui Catalin cuprinde, pe langa RGDA, si Carbon Incubator, un "accelerator" dedicat sprijinului antreprenorilor din industria de gaming. Intamplarea face ca unul dintre aceste proiecte sa fie si Tap Busters, jocul mobile cu ilustratii de Radu Pop (NOPER) de care va spuneam anul trecut.
Mai multe despre o industrie care creste repede si bine aflam de la Catalin Butnariu, in interviul de mai jos.
Pe scurt, despre Catalin
M-am nascut in Ploiesti, am venit in Bucuresti la Facultatea de Automatica si Calculatoare si am ramas aici. Dupa facultate, am facut un master si alte cateva cursuri de management. Deja lucram, la momentul respectiv, ca project manager, asa ca am considerat ca ar fi util.
Am stiut inca din liceu ca vreau sa lucrez in IT. Dar ideea de a lucra la gaming a aparut in facultate. Un coleg de camin lucra ca game tester la Ubisoft. Mi s-a parut o idee excelenta ca job de vara, asa ca m-am dus si eu.
Experienta la Gameloft
Pasionat de jocuri video am fost mereu, dar la Ubisoft am vazut ca se poate face o cariera din asta, chiar si in Romania. M-am concentrat pe studii o perioada, dar am inceput sa ma documentez despre procesul de dezvoltare a jocurilor, in special pe partea de design.
In 2005, am aplicat la Gameloft ca designer, dar mi-au sugerat ca as fi poate mai potrivit ca game producer. Am zis ok, si am ramas in gaming de atunci. Sunt convins ca asta voi face mereu, chiar daca nu ar fi vorba strict de game development. Sunt dedicat acestei industrii.
Gameloft m-a format ca profesionist. Am apreciat mereu etica muncii de acolo, se lucra mult si serios. Gameloft m-a invatat importanta de a fi flexibil si deschis la schimbare, si am invatat ca oamenii din echipa ta te respecta cu adevarat cand lucrezi cot la cot cu ei.
Si tot in Gameloft am descoperit ca ceea ce stiu sa fac bine este sa organizez echipe si sa pun lucruri in miscare.
Nexus Gamers Pub
Prin 2010-2012 a inceput sa ia amploare fenomenul e-sports, de care eram (si inca sunt) foarte interesat. Incepusem sa ma gandesc la un business pe cont propriu, dar doream sa fie ceva de care sa fiu pasionat.
In Europa, aparusera recent primele gaming bars si m-am gandit ca as putea face si eu unul in Romania. Nu am plecat de la Gameloft, insa; am deschis afacerea impreuna cu sotia mea si inca doi parteneri, eu fiind principalul investitor.
A fost dificil, era practic un al doilea job (sotia mea era administratorul full-time al Nexus, dar eram implicat in majoritatea deciziilor si evenimentelor pe care le desfasuram acolo). Am iesit din afacere intre timp, dar consider experienta Nexus ca pe un MBA foarte hands-on.
Si apoi... Carbon Incubator
Dupa Gameloft si Nexus, am plecat la Amber, o firma romaneasca de game development (ajunsa cea mai mare firma romaneasca de profil, intre timp). Acolo a aparut ideea, intr-o discutie cu Dragos Hancu (fondator si GM Amber) despre cum am putea ajuta industria din Romania. Am gasit apoi un investitor si am pornit aceasta noua aventura, Carbon Incubator.
Pentru antreprenorul de gaming, o nevoie majora este finantarea. Jocurile video sunt produse complicate, pentru a scoate ceva de calitate e nevoie de mai bine de un an, uneori, iar bugetele sunt de ordinul sutelor de mii de euro, chiar si pentru o echipa mica.
Cei care incep un astfel de proiect au un alt job in paralel, care le permite sa se intretina, sau studioul face si munca de outsourcing prin care sa finanteze apoi propriul proiect. Apoi, chiar daca jocul este finalizat, lansarea acestuia este o provocare in sine, costurile de marketing pot fi foarte mari si de obicei este nevoie de un partener care sa asigure partea aceasta, un "publisher".
Noi ne propunem sa ajutam dezvoltatorii independenti sa-si produca si sa-si lanseze jocul. Oferim o serie de servicii precum mentorat, consultanta, marketing & PR, ajutor pe partea de distributie, anumite servicii de dezvoltare, diverse sponsorizari, dar si finantare, in anumite conditii.
Cand am lansat Carbon nu exista nicio alta initiativa similara in Romania sau chiar in Europa de Est, si din acest motiv ne-am lovit de un anume scepticism, la inceput; am incercat sa ne implicam in cat mai multe initiative si programe de sprijin pentru dezvoltatori independenti, si cred ca lucrurile stau mai bine acum.
In alta ordine de idei, faptul ca lucram cu proiecte de lunga durata inseamna ca rezultatele se vor vedea cu adevarat dupa primii 2 ani de activitate.
Rolul de presedinte al RGDA
RGDA a fost infiintata in anul 2013. Pana in prezent, este singura asociatie ce isi propune sa promoveze si sa reprezinte industria dezvoltatorilor de jocuri video din Romania; insasi infiintarea RGDA sugereaza ca aceasta industrie a atins un anumit grad de maturitate la noi in tara.
Am devenit presedinte la inceputul lui 2016, printr-un proces de alegeri, dupa incheierea mandatului presedintelui-fondator.
Consiliul RGDA se intruneste o data pe luna, in medie; poate fi si mai des, daca este nevoie. Subiectele de discutie se leaga de evenimentele in care este implicata asociatia, propriile proiecte pe care le desfasoara, samd.
Deciziile se iau, teoretic, prin vot in cadrul consiliului, dar pana acum a existat mereu consens in luarea deciziilor, viziunea asupra industriei locale este destul de unitara in cadrul consiliului.
Activitate, proiecte, finantare
Apartenenta la RGDA presupune plata unei taxe de membru anuala. Taxa minima este o suma modica, dar fiecare companie contribuie cu cat ii este confortabil – asociatia este sustinuta aproape exclusiv de cotizatiile membrilor.
Prin intermediul asociatiei, firmele beneficiaza de costuri reduse pentru participarea la diverse evenimente ale industriei, atat pe plan local cat si international, precum si oportunitati de promovare si marketing.
Prin activitatea asociatiei, intreaga industrie castiga vizibilitate, ceea ce, pe termen lung va aduce beneficii sporite. De exemplu, anul acesta am avut primele discutii oficiale cu reprezentanti ai Guvernului Romaniei despre potentialul acestei industrii si ne asteptam sa urmeze din ce in ce mai multe.
In 2016 si 2017 industria a fost mult mai prezenta in presa, a fost mult mai vizibila. Am organizat in 2016 prima conferinta a dezvoltatorilor romani de jocuri video: Dev.Play.
Vom reveni si anul acesta si ne asteptam ca Dev.Play sa ajunga un eveniment important in Europa de Est in urmatorii ani.
De asemenea, foarte important este si ce spuneam mai sus, faptul ca am stabilit un dialog cu institutiile statului. Avem mai multe proiecte in desfasurare, inclusiv pe partea de educatie, 2017 se anunta a fi un an foarte bun pentru noi.
Romania pe harta game developmentului international
Este de mentionat ca Romania este deja un centru important de dezvoltare in Europa. Ca numar de angajati (in jur de 7.000) suntem deja peste multe tari, chiar si din Europa de Vest.
Numarul de companii din industrie este inca mic, dar in crestere. Ce ne lipseste fata de alte tari cu o industrie dezvoltata este un ecosistem antreprenorial si/sau sprijin semnificativ din partea statului pentru acest domeniu (asa cum s-a intamplat in tari precum Canada, Marea Britanie sau Polonia, de exemplu).
