Mai mult de jumătate (56%) dintre români declară că fac parte dintr-o familie tradițională, în timp ce 38% consideră că sunt membrii ai unei familii moderne, relevă un studiu iSense Solutions, desfășurat online, în mediul urban. În același timp, familia modernă rămâne aspirațională pentru 63% dintre românii care declară că aparțin unei familii tradiționale, procentul rămânând constant față de 2017.
Cum văd românii familiile moderne?
Sunt familiile în care copiii au acces sporit la tehnologie (83% versus 35% în familiile tradiționale), iar opiniile lor sunt considerate importante (86% versus 46% în familiile tradiționale). Mai mult, cheltuielile pentru educație sunt mai mari într-o familie modernă (52%) față de o familie tradițională (45%). Părinții dintr-o familie modernă investesc în educația lor privind rolul de părinte (86% versus 45%), își supraveghează mai atent copiii (78% versus 38%), iar mai târziu își încurajează copiii să își aleagă singuri cariera (90% versus 48%).
De asemenea, într-o familie modernă membrii își exprimă părerile, chiar dacă nu sunt de acord unii cu alții (87% versus 48%), au loc discuții cu copiii pe teme sensibile (cum ar fi nașterea, moartea, separarea – 85% versus 53%), iar membrii familiei apelează la psiholog sau psihoterapeut fără teama de a fi stigmatizați (80% versus 23%).
Rolurile într-o familie modernă sunt împărțite în mod egal și nu țin cont de gen (80% versus 57% în familiile tradiționale). Într-o familie modernă este mai comun ca membrii să locuiască într-o casă închiriată (17% versus 8%) și să nu fie casătoriți (48% dintre cei din familiile moderne nu sunt căsătoriți, comparativ cu 33% în familiile tradiționale).
Prietenii au un rol însemnat în familiile moderne, 63% din membrii unei familii moderne considerând că prietenii sunt parte din familie, versus 46% în familiile tradiționale. Pe de altă parte, în familiile tradiționale, bunicii joacă un rol mai important: copiii sunt crescuți pe baza sfaturilor bunicilor (84% în familiile tradiționale, versus 40% în familiile moderne), există o relație mai apropiată cu familia extinsă (88% tradițional versus 51% modern), iar situațiile în care copiii sunt crescuți de bunici sunt mai frecvente (73% în familiile care se percep ca fiind tradiționale versus 49% în familiile moderne).
Există percepția că media veniturilor într-o familie modernă este mai ridicată decât într-o familie modernă (77% din familiile moderne sunt asociate cu o medie mai mare a veniturilor pe gospodărie față de 52% dintre familiile tradiționale), însă acest lucru nu se verifică în realitate, media veniturilor familiilor din mediul urban fiind similară (4.939 lei în cazul familiei moderne și 4.918 lei în cazul celei tradiționale).
Unde investesc familiile moderne versus cele tradiționale?
Resursele lor merg către articole de îmbrăcăminte (74% în familiile moderne, respectiv 66% în cele tradiționale), produse IT și electronice (66%, respectiv 60%), în călătorii (65%, respectiv 57%), educația copiilor (38%, respectiv 31%), artă și cultură (45%, respectiv 39%), sport (28%, respectiv 17%).
„Studiind familiile moderne și tradiționale ne-am întrebat cum pot deveni brandurile mai dezirabile în comunicarea cu acestea? Am ajuns la concluzia că atât familiile moderne, cât și cele tradiționale <<vibrează>> și sunt mai dispuse să cumpere în urma unor comunicări de brand în care tații petrec timp cu copiii lor, familiile adoptă copii, mamele au și un job full-time. Cei ce se consideră parte a unei familii moderne însă apreciază mai mult dacă brandul abordează în comunicare tema taților care își iau concediu de creștere a copilului, față de cei din familiile tradiționale (42% versus 34%). Iar subiectul care îi îndepărtează de un brand, indiferent de tipul de familie din care fac parte, este acela al părinților plecați în străinătate și care și-au lăsat copiii în țară”, afirmă Traian Năstase (Managing partner iSense Solutions).
Prezența cuplurilor de același sex este un subiect ce polarizează atunci când apare în comunicarea de brand: peste jumătate (52%) dintre cei ce aparțin unei familii tradiționale nu ar cumpăra brandul respectiv (versus 28% în cazul familiilor moderne). În același timp, 16% dintre cei ce aparțin familiilor moderne au declarat că ar fi mai înclinați să cumpere brandul respectiv (versus 6% dintre cei din familiile tradiționale), iar 56% dintre cei din familiile moderne, respectiv 42% dintre cei din familiile tradiționale sunt indiferenți în fața acestui subiect.
Studiul a fost realizat online de către compania iSense Solutions pe un eșantion de 501 de respondenți din mediul urban. Datele sunt reprezentative pentru persoanele cu vârsta de peste 16 ani din mediul urban din România. Grad de eroare +/- 4.38%, la un nivel de încredere de 95%.
