- Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului (4 februarie 2019) pune accent și anul acesta, pe încurajarea acțiunilor individuale cu impact în reducerea poverii cancerului;
- Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) și Societatea Națională de Medicină de Familie (SNMF) lansează un test online prin care orice român poate afla dacă se află în categoria persoanelor cu risc de a dezvolta cancerul pulmonar, acesta fiind cel mai frecvent tip de cancer diagnosticat la bărbați;
- Peste 40% dintre români nu ajung niciodată la medicul de familie pe parcursul unui an.
Anual, pe data de 4 februarie, este marcată Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului, inițiativă care are ca principal scop reducerea numărului de decese cauzate de cancer, prin creșterea nivelului de conștientizare în rândul populației cu privire la această afecțiune.
În Romania, cancerul pulmonar se situează pe primul loc, atât ca număr de cazuri diagnosticate, cât și ca număr de decese înregistrate în rândul bărbaților, iar mai nou este o cauză frecventă de mortalitate și în rândul femeilor. În fiecare an, în România sunt diagnosticate peste 11.000 de cazuri noi de cancer pulmonar diagnosticate4, 75% dintre acestea în stadii avansate, când opțiunile terapeutice sunt limitate. Peste 10.000 de persoane și-au pierdut viața în 2018 din cauza acestei afecțiuni.
Românii pot afla printr-un test online dacă se află în grupul de risc pentru cancerul pulmonar
Cu prilejul Zilei Mondiale de Luptă împotriva Cancerului, FABC și SNMF lansează un test online prin care românii pot afla dacă se află în grupul celor cu risc de a dezvolta cancer pulmonar. Acest test poate fi accesat aici.
"Testul poate reprezenta un prim pas în procesul de informare despre cancerul pulmonar. Acesta se bazează pe doar 10 întrebări la care se poate răspunde în mai puțin de 5 minute. În cazul în care persoana care face testul intră în grupul de risc pentru cancer pulmonar, se recomandă un consult la medicul de familie. Acest test nu pune un diagnostic medical, ci reprezintă un instrument accesibil de conștientizare a riscurilor de a dezvolta o boală gravă, cât și un îndemn la acțiuni de prevenție.", afirmă Cezar Irimia (Președinte FABC).
Având în vedere importanța diagnosticării timpurii, accesul la informații despre cancerul pulmonar și simptomele sale este extrem de important. Vizita la medicul de familie în mod regulat și investigațiile recomandate de către acesta pot reprezenta oportunități importante de identificare a cancerului pulmonar în stadii incipiente.
Însă datele Eurostat arată că 42% dintre români nu merg nici măcar o dată pe an la medicul de familie4, lipsa cunoștințelor despre sănătate, teama de diagnostic, relația medic-pacient, lipsa accesului la servicii medicale, fiind câțiva dintre factorii care determină neprezentarea la medicul de familie.
"Rolul medicului de familie este extrem de important, fiind primul punct de contact al pacientului cu sistemul de sănătate și cel care poate interpreta simptomele și evalua riscul de cancer pulmonar, în funcție de care poate trimite pacientul către un medic pneumolog pentru un diagnostic de precizie. Recomand persoanelor ce manifestă o tuse persisentă, respirație îngreuntă, scădere în greutate să meargă la medicul de familie pentru un consult amănunțit. Din perspectiva politicilor de sănătate, se impune implementarea unei proceduri accelerate de diagnostic, pentru a elimina timpii ce se pierd de la identificarea simptomelor specifice la diagnosticare și mai apoi tratament.", a declarat Dr. Dina Mergeani, Președinte al Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF).
Mituri și concepții greșite
MSD România a identificat o serie de mituri frecvente și un bagaj de informații eronate la care sunt expuse persoanele care caută informații despre cancerul pulmonar.
Un prim exemplu ar fi afirmația că această boală este cauzată exclusiv de fumat, acesta fiind singurul factor de risc pentru cancerul pulmonar. Însă, deși fumatul este principalul factor de risc pentru cancerul pulmonar, există mulți alți factori externi care pot provoca această afecțiune. Studiile au indicat că expunerea la radiații (radon) și riscul ocupațional de expunere la substanțe chimice carcinogene, precum azbestul sau arsenicul, pot duce la apariția cancerului pulmonar. De asemenea, poluarea aerului a fost asociată cu această afecțiune. Se estimează că aproximativ 25% dintre pacienții cu cancer pulmonar nu au fumat niciodată.
Imaginea pe care o au oamenii despre cancerul pulmonar este deformată. Aceștia asociază cancerul pulmonar cu o condamnare la moarte, fără să aibă informații despre progresul științific înregistrat în domeniul diagnosticării și tratamentului cancerului pulmonar. Cele mai recente studii arată o rată de supraviețuire în creștere semnificativă la 5 ani și îmbunătățirea creșterii calității vieții celor care se confruntă cu această boală5.
"Imunoterapiile redefinesc supraviețuirea pe termen lung în cancerul pulmonar, iar pacienții români diagnosticați în stadii avansate au acces la aceste terapii încă din prima linie de tratament. Diagnosticarea timpurie și accesul la tratamente inovatoare, consolidate de politici de sănătate bazate pe dovezi, pot în continuare contribui la creșterea semnificativă a ratelor de supraviețuire. Este nevoie de o colaborare stransă la nivelul tuturor factorilor cheie din sănătate pentru a atinge acest obiectiv", a declarat Nicolas Renard (Managing Director MSD Romania).
O altă impresie eronată este că doar persoanele în vârstă se îmbolnăvesc de cancer pulmonar. În general, acesta este diagnosticat la persoanele în vârstă, dar nu este exclus să apară și în cazul persoanelor mai tinere. La nivel global, s-a estimat că, în 2018, peste 281.000 de cazuri de cancer pulmonar au fost diagnosticate la persoanele cu vârste mai mici de 55 de ani6.
Infografic mituri cancer pulmonar
Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) a fost înfiinţată în anul 2005 din necesitatea ca toţi cei care luptă împotriva cancerului să devină o forţă cu o voce puternică. FABC este interfaţa între organizaţiile membre şi instituţiile statului, instituțiile europene implicate în sănătate, precum şi organizaţiile europene şi internaţionale similare. FABC reprezintă interesele a peste 75.000 de membri în întreaga ţară, pacienţi, supravieţuitori şi voluntari. FABC este o federație formată din 26 de asociații care activează pe plan local la nivelul județelor. Misiunea FABC este de a face lobby şi advocacy activ pentru promovarea, respectarea şi garantarea drepturilor pacienţilor cu cancer, implementarea măsurilor necesare pentru reducerea impactului acestei maladii.
Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF) are drept scop crearea şi dezvoltarea cadrului organizatoric necesar pentru promovarea intereselor cu caracter profesional, ştiinţific, legislativ, juridic, şi promovarea intereselor economice, pentru dezvoltarea unor raporturi instituţionalizate cu autorităţile publice, cu alte organizaţii similare din ţară şi străinătate, cu societatea civilă, pentru realizarea de activităţi şi iniţiative care promovează dezvoltarea şi afirmarea specialităţii de medicina familiei. SNMF este cea mai mare şi mai puternică societate profesională medicală din România şi este partenerul legitim al oricărui guvern ce se află la conducerea României. SNMF dorește să contribuie la asigurarea continuităţii şi coerenţei politicii de asistenţă medicală primară/de familie în România.
De peste un secol, MSD este lider al industriei farmaceutice la nivel mondial, descoperind medicamente și vaccinuri pentru multe dintre cele mai dificil de tratat boli ale lumii. Prin medicamentele noastre pe bază de prescripție, vaccinuri, terapii biologice și produse pentru sănătatea animalelor, colaborăm cu clienții noștri și operăm în peste 140 de țări pentru a furniza soluții inovatoare. În plus, ne dovedim angajamentul față de îmbunătățirea accesului la servicii medicale prin politici, programe și parteneriate cuprinzătoare. Astăzi, MSD continuă să se afle în avangarda cercetării, contribuind la progresul în prevenirea și tratarea bolilor care amenință oamenii și comunitățile din întreaga lume, incluzând aici cancerul, bolile cardiometabolice, tot mai numeroasele zoonoze, boala Alzheimer și bolile infecțioase, între care HIV și Ebola.
