În condițiile în care cancerul pulmonar este o cursă contra cronometru și peste 11.000 de români sunt diagnosticați anual cu această boală, majoritatea în stadii avansate, diagnosticarea precoce și reducerea timpilor de așteptare până la inițierea tratamentului sunt imperative pentru îmbunătățirea ratelor de supraviețuire. Acestea au fost cele mai dezbătute aspecte în cadrul conferinței online Cancerul Pulmonar: Prioritate pentru Sistemul de Sănătate din România, organizată de Centrul pentru Inovație în Medicină și MSD România, fiind și două dintre cele mai importante concluzii reliefate de studiul efectuat de The Economist Intelligence Unit (EIU) pe tema politicilor publice legate de cancerul pulmonar în 27 de țări europene.
În ceea ce privește managementul optim al cancerului pulmonar, România trebuie să acționeze rapid în direcția implementării unui Plan Național de Control al Cancerului, a unui ghid de tratament care să includă un traseu clar al pacientului, de la medicul de familie către un consult de specialitate, cu intervale de timp și indicatori de calitate, facilitând astfel accesul rapid la o echipa multidisciplinară de medici specialiști, precum și să asigure o finanțare corectă și sustenabilă a îngrijirii pacienților cu cancer pulmonar. Medicii oncologi prezenți la eveniment, reprezentanții autorităților și ai asociațiilor de pacienți au dezbătut recomandările studiului EIU “BREATHING IN A NEW ERA: o analiză comparativă a politicilor în domeniul cancerului pulmonar în Europa” și au confirmat necesitatea implementării acestora, extinzând lista de oportunități și recomandări pentru reducere la jumătate a timpului petrecut de pacient de la suspiciunea diagnostică la tratament:
- ghiduri multidisciplinare, concentrate pe oportunitatea de a accelera obținerea unui diagnostic rapid și sistemul de îndrumare către servicii de asistență medicală secundară, terțiară și/sau paliativă.
- introducerea screening-ului pulmonar (low dose CT) pentru populația la risc
- extinderea posibilității de a recomanda efectuarea investigațiilor imagistice (computer tomograf pentru patologia toracică, RMN cerebral) la nivelul medicilor de familie, atunci când există suspiciune de cancer pulmonar
- dotarea unităților medicale cu aparatura necesară diagnosticării și tratării cancerului pulmonar, îmbunătățirea infrastructurii
- crearea unor centre comprehensive de diagnostic și tratament, eventual dedicate cancerului pulmonar, în cadrul cărora să se poată efectua toate investigațiile necesare (Centre de Excelență)
- unificarea testării biomarkerilor specifici cancerului pulmonar
- introducerea serviciului de navigare a pacientului în sistemul de sănătate la nivelul unității medicale, adresând astfel problematica pacienților care se pierd în sistem în perioada dintre confirmarea diagnosticului și inițierea tratamentului
- eliminarea birocrației și simplificarea proceduri de achiziție în spitale
- existența unui bord multidisciplinar de medici - oncolog, chirurg, radioterapeut etc. - în stabilirea conduitei terapeutice adaptata fiecărui pacient
- creșterea numărului de medici specialiști implicați în managementul cancerului pulmonar: medici pneumologi cu competență în bronhoscopie/endoscopie bronşică, medici oncologi, specialiști care pot realiza puncții-biopsii
- implementarea unui registru național de cancer
“Rata de supraviețuire în cancerul pulmonar în România este mult mai mică decât în alte țări din varii motive și bariere, ce se găsesc de la diagnostic până la momentul de inițiere al tratamentului. Astfel, rămâne o prioritate strategică pentru țara noastră să avem un plan de cancer și de control al cancerului, funcțional și de un ghid de tratament, ce include fiecare etapă pe care trebuie să o urmeze pacientul de la screening până la tratament și îngrijire paliativă șă să fie aliniat cu ghidurile europene. Există țări precum Austria, Olanda, Norvegia, Suedia, Maria Britanie care au în cadrul ghidului de tratament inclusiv teste privind diagnosticul rapid și posibilitatea de a testa pacientul atunci când există o suspiciune prin screening atât radiologic, cât și prin screening imagistic computerizat. De asemenea, în acest ghid trebuie să avem în vedere și îngrijirea secundară și terțiară a pacientului”, spune Dr Dana-Lucia Stănculeanu (Președintele Comitetului Director al Societății Naționale de Oncologie Medicală din România).
“În ceea ce privește terapia personalizată, trebuie să ținem cont de biomarkeri. Stabilirea conduitei terapeutice trebuie să se realizeze în cadrul unui tumor board. Ar fi important ca statul sau casa de asigurări să intervină pentru a crea un sistem prin care să existe o testare uniformă, cu centre bine definite, acreditate, în care pacienții să beneficieze de absolut toate testările pentru a putea primi o terapie personalizată”, a adăugat Dr. Dana-Lucia Stănculeanu.
Studiul EIU ne arată că, din cele 27 de țări participante, 15% (respectiv 4 țări) nu au un plan de control al cancerului, printre acestea numărându-se și România. Doar Polonia a dezvoltat un plan specific pentru prevenția și tratamentul cancerului pulmonar, model pe care România ar putea să îl urmeze.
“În timp ce întreaga Europă este de acord cu adoptarea unui Plan European pentru Cancer, acest studiu atrage atenția asupra problemelor specifice la nivelul fiecărei țări, legate de managementul și controlul cancerului pulmonar. Atât studiul EIU, cât și specialiștii în domeniul sănătății din România ne arată ce trebuie îmbunătățit în cadrul sistemului pentru a prelungi viața pacienților cu cancer pulmonar și care sunt soluțiile ce ar putea fi adoptate. Pandemia de Covid-19, a amplificat problemele sistemice la nivel de acces rapid la diagnostic și tratament pentru pacienții oncologici, iar acum România se află într-un moment de răscruce și trebuie să acționeze rapid în direcția implementării unui plan de control al cancerului și a prioritizării a cancerului pulmonar, cel mai frecvent tip de cancer diagnosticat în rândul bărbaților și cu cea mai ridicată rată de mortalitate”, spune Nicolas Renard (Managing Director MSD România).
“Pentru a îmbunătăți politicile publice în domeniul cancerului pulmonar, România are acum acces, prin studiul EIU, la o serie de modele de bună practică la nivel European”, spune Dr. Marius Geanta (Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină).
“În domeniul prioritizării pacienților suspecți de cancer pulmonar și a trimiterii lor în regim de urgență către un consult de specialitate pentru testare în vederea obținerii unui diagnostic, acolo unde România este deficitară, putem cu siguranță să ne uităm la țări precum Marea Britanie. Acolo a fost introdus un Standard de diagnosticare mai rapidă care garantează faptul că toți pacienții cu suspiciune de cancer trimiși pentru investigații către medicul specialist vor afla, în termen de 28 de zile, dacă au sau nu un diagnostic de cancer”, mai spune Marius Geantă.
Studiul “BREATHING IN A NEW ERA: o analiză comparativă a politicilor în domeniul cancerului pulmonar în Europa” este compus din mai mulți indicatori, fiecare dintre cele 27 țări fiind evaluate pentru progresele realizate în domeniul politicilor publice privind prevenția și tratamentul cancerului pulmonar. Indicatorii sunt grupați în cinci domenii diferite - conștientizare, prevenție, screening, diagnostic, tratament și îngrijire, fiecare țară analizată primind un scor pentru fiecare indicator. Rezultatele studiului sunt menite să sprijine decidenții politici și să le ofere acestora o serie de recomandări pentru îmbunătățirea politicilor publice. Una dintre concluziile acestei prime faze a studiului o reprezintă faptul că țările cu o evoluție semnificativă în domeniul politicilor publice au înregistrat progrese rapide în diagnosticarea pacienților suspecți de cancer pulmonar. Studiul a analizat 17 indicatori de performanță în 27 de țări: Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Israel, Italia, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Rusia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția și Marea Britanie. Rezultatele finale, împreună cu o analiză complete a lor, sunt așteptate în vara acestui an. Această analiză comparative desfășurată de The Economist Intelligence Unit este susținută de MSD, dar deciziile editoriale reprezintă responsabilitatea exclusivă a EIU.
