Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC), Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice (SRDNMB) și Federația Română pentru Diabet, Nutriție și Boli Metabolice (FRDNBM) atrag atenția celor aproximativ 800.000 de persoane diagnosticate cu diabet de tip 2 în România asupra urgenței de a merge la medicul curant pentru a se asigura că diabetul lor este controlat, în contextul pandemiei de COVID-19. Lipsa unui control medical periodic și a unei evaluări constante a stării de sănătate și a glicemiei pot avea consecințe serioase pentru pacienții cu diabet zaharat de tip 2 prin progresia bolii și pericolul apariției unor complicații grave, cum sunt cele cardiovasculare și renale.
„Pandemia de COVID-19 a pus o presiune uriașă asupra pacienților care trăiesc cu diabet zaharat și a medicilor care îi îngrijesc, limitând posibilitatea de a se vedea față în față. Pacientul cu diabet zaharat de tip 2 depinde de scheme de tratament stricte și un stil de viață disciplinat, care trebuie să țină cont de orice modificare în evoluția bolii. Aproape jumătate de an fără o evaluare completă a diabetului înseamnă foarte mult, mai ales pentru cei care au nevoie de un management complex al bolii care necesită în cele mai multe cazuri o schimbare a schemei de tratament și o atenție sporită pentru stilul de viață”, a declarat Radu Gănescu (președintele COPAC).
„În actualul context epidemiologic pentru pacienții cu diabet zaharat de tip 2 menținerea comunicării cu specialistul diabetolog și medicul de familie a fost esențială, posibilitatea de a avea consultații la distanță fiind un element cheie în asigurarea echilibrului metabolic – glicemie controlată, colesterol și tensiune arterială în parametrii– atât de necesar pacienților. În aceste condiții dificile de evoluție epidemiologică, cu atingerea pragului de 1000 de cazuri, echipa diabetolog-pacient-medic de familie trebuie să acționeze fără întârziere pentru restabilirea controlului diabetului, prin intensificarea schemei terapeutice, acolo unde este nevoie, în toate tipurile de consultații, atât cele față în față, cât și cele la distanță”, atrage atenția Prof.Univ.Dr. Romulus Timar (Președintele SRDNBM).
Ministerul Sănătăţii prin Comisia de diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice a emis la începutul stării de urgență un set de recomandări care subliniază importanța menținerii în permanență a legăturii cu specialistul diabetolog și medicul de familie. Însă realitatea determinată de pandemie este diferită, așa cum reiese dintr-o evaluare rapidă realizată de UNICEF România, peste 60% dintre cei intervievați consideră că accesul la servicii medicale a fost dificil în pandemie din cauza a trei bariere principale: accesul la medicul de familie, accesul în spitale și teama de a intra în contact cu o persoană bolnavă de COVID-19.
„Pentru persoanele care trăiesc cu diabet zaharat, actualul context produce o stare de anxietate intensă, dincolo de diagnosticul pe care îl au deja. Situația este cu atât mai gravă cu cât statisticile arată că în România 30% dintre pacienții decedați de COVID-19 erau pacienți cu diabet. În acest context este esențial ca pacienții cu diabet zaharat să respecte următoarele indicații: continuarea tratamentului recomandat (dietă și medicație), consult medical periodic la specialistul diabetolog, la 3 luni sau mai des dacă acesta recomandă, fie prin programare la cabinet, fie prin diverse mijloace de comunicare la distanță. În ambele situații este ideal ca pacientul să aibă analize recente – cum ar fi determinări repetate ale glicemiei, eventual hemoglobina glicată, valorile tensiunii arteriale. Aceste date sunt esențiale pentru asigurarea medicației optime”, recomandă doamna Prof.Univ.Dr. Gabriela Roman (Președintele FRDNBM).
COPAC, SRDNBM și FRDNBM solicită autorităților să emită cât mai curând recomandări clare pentru pacienții cu diabet zaharat de tip 2 astfel încât evaluarea acestora și actualizarea schemei de tratament în funcție de evoluția bolii lor să se întâmple în timp util, pentru a evita agravarea acestei boli cu numeroase complicații, în detrimentul vieții pacienților și a sistemului de sănătate.
