Rezultat obținut în urma completării unui test online de aproape 16.000 de români[1].
Cancerul pulmonar este cel mai frecvent tip de cancer diagnosticat și cu cea mai ridicată rată de mortalitate dintre toate tipurile de cancer la nivel global[2]. La fiecare 18 secunde, undeva în lume, o persoană își pierde viața din cauza cancerului pulmonar[3].
În fiecare an, în România sunt diagnosticate în jur de 11.000 de cazuri noi de cancer pulmonar, reprezentând circa 13% din totalul cazurilor noi de cancer[4]. În fiecare an, se înregistrează peste 10.000 de decese cauzate de această afecțiune. Pentru a atrage atenția asupra gravității bolii și asupra importanței reducerii factorilor de risc în populație, luna noiembrie a fost declarată luna de luptă împotriva cancerului pulmonar.
Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) împreună cu Societatea Națională de Medicină de Familie (SNMF), cu sprijinul MSD România, au lansat la începutul acestui an un chestionar online prin care orice persoană poate să își evalueze profilul individual de risc de a dezvolta cancer pulmonar de-a lungul vieții. În intervalul februarie-octombrie, acest chestionar a fost completat de 15.735 de români, statisticile obținute arătând încă o dată rolul prevenției și nevoia românilor de informații care să îi ajute să își autoevalueze situațiile de risc crescut și să acționeze informat cât mai din timp, încă de la primele semne ale cancerului bronho-pulmonar. Abilitarea persoanelor în a putea decide și reacționa precoce este cu atât mai importantă cu cât 75% dintre pacienți sunt diagnosticați în stadii avansate de boală.
Rezultatul îngrijorător reieșit din datele colectate este legat de faptul că 35% dintre românii care au completat testul online se află într-o categorie ridicată de risc din perspectiva cumulului de factori predispozanți auto-identificați - precum istoricul familial, obiceiul fumatului, expunerile profesionale și de mediu - și simptome-semnal pentru prezența unui cancer pulmonar[5]. 56% dintre persoanele care au completat chestionarul fumează zilnic, iar 39% o fac de mai mult de 5 ani de zile. 24% dintre ei au tuse zilnică, iar 16% dintre ei au un membru al familiei deja diagnosticat cu cancer.
„Diagnosticarea precoce a cancerului pulmonar este un lucru extrem de important, având în vedere că în stadiile incipiente tratamentul poate avea rezultate mai bune. Tendința oamenilor este de a minimiza aceste simptome-semnal, spunându-și „este doar o tuse persistentă” sau „este doar o durere în piept”. Din păcate sunt cazuri în care pacientul se prezintă direct în urgență, la camera de gardă, când tusea este însoțită de sângerare, situație în care vorbim de regulă de un grad avansat al bolii. Contextul actual dat de pandemie este încă un impediment redutabil în diagnosticarea precoce a bolii și accesul la tratament. Tusea nou apărută sau agravată, un simptom specific cancerului pulmonar, îi poate conduce în acest moment pe oameni cu gândul la o infecție cu virusul Sars-Cov-2 și mai puțin la o malignitate. În plus, oamenii amână vizita la medicul de familie și mai mult decât anterior pandemiei”, ne spune Cezar Irimia (Președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer).
Mulți nu cunosc riscurile, simptomele și semnele cancerului pulmonar
Conform unui studiu online realizat de MSD România[6] la sfârșitul anului 2019 pe 303 respondenți, la nivel național, a reieșit faptul că poluarea aerului este percepută ca fiind principalul factor de risc pentru apariția cancerului pulmonar (84%). Fumatul, în fapt cauza principală răspunzătoare pentru 80% dintre cazurile de boală, apare abia pe locul 3 în clasamentul percepțiilor privind factorii de risc. De asemenea, 51% dintre respondenți consideră că tusea persistentă și scăderea în greutate sunt simptome de luat în considerare ale acestei boli, în schimb cea mai mare parte dintre ei nu au știut să recunoască alte simptome de alarmă sugestive pentru cancerul bronho-pulmonar. 42% dintre respondenți recunosc cancerul pulmonar ca fiind cel mai grav tip de cancer.
Rolul imunoterapiei în creșterea ratei de supraviețuire în cancerul pulmonar
Progresul științific înregistrat în diagnosticarea și tratarea cancerului pulmonar este unul remarcabil, fiind descoperite un număr important de terapii inovatoare. Dintre acestea, imunoterapiile au un potențial extraordinar de a crește supraviețuirea pe termen lung și de a îmbunătăți calitatea vieții pacienților cu cancer pulmonar.
„Beneficiul de supraviețuire pe termen lung obținut prin tratamentul cu imunoterapie este un exemplu excelent al progresului realizat în lupta împotriva cancerului pulmonar diagnosticat în stadiu avansat, al posibilităților recente de a oferi pacienților mai mult timp fără progresia bolii și o bună calitate a vieți. Acest beneficiu de supraviețuire pe termen lung este cu atât mai important pentru România, unde rata de supraviețuire la 5 ani în cancerul pulmonar este de doar 11%, printre cele mai reduse din Europa. Pentru a îmbunătăți aceste rezultat, este nevoie urgentă de politici de sănătate publică menite să faciliteze accesul rapid la diagnostic și tratamente personalizate pentru pacienții cu cancer pulmonar, de implementarea unui protocol de diagnosticare rapidă care să implice posibilitatea medicului pneumolog de a prescrie întregul pachet de diagnosticare pentru pacientul cu suspiciune de cancer pulmonar inclusiv în ceea ce privește stadializarea bolii”, afirmă Ana Dodea (Policy & Market Acces Director MSD Romania).
[1] Rezultate obținute în urma completării unui chestionar online, de către 15.735 de oameni, de vârste diferite (20 de ani- peste 44 de ani)
[2] Bray, Freddie et al. “Global cancer statistics 2018: GLOBOCAN estimates of incidence and mortality worldwide for 36 cancers in 185 countries.” CA: a cancer journal for clinicians vol. 68,6 (2018): 394-424. doi:10.3322/caac.21492
[3] World Health Organization. International Agency for Research on Cancer. Fact Sheet – Lung Cancer.
[4] EUROSTAT, How often fo you see a general practitioner?
[5] Rezultate obținute în urma completării unui chestionar online, de către 15.735 de oameni, de vârste diferite (20 de ani- peste 44 de ani)
[6] Studiu realizat în perioada 9-17 decembrie 2019, pe un eșantion de 303 respondenți, cu vârsta cuprinsă între 49 și 65 de ani, la nivel național
