Peste 65% dintre angajații români consideră că biroul lor este doar parțial sigur pentru sănătate, iar 17,1% spun că este prea puțin sau chiar deloc sigur în contextul pandemiei, arată un sondaj inițiat de Genesis Property în rândul a 1.208 de angajați din toată țara în luna iunie. Numai 17,5% cred că sediul companiei pentru care lucrează este foarte sigur pentru sănătate. În acest context, angajații vor mai multe măsuri sanitare astfel încât clădirea unde lucrează să devină „sănătoasă” în perspectiva revenirii ample la birou.
Lucrul într-un mediu neadecvat pentru sănătate nu numai că prezintă riscuri din perspectiva răspândirii virusurilor și bacteriilor, dar influențează și modul în care angajații își desfășoară activitatea, precum și percepția despre biroul lor. De la debutul pandemiei, angajații care au lucrat într-un birou „nesănătos” spun că s-au confruntat uneori cu o reducere a capacității de concentrare (65,7%), au avut randament mai scăzut (61,8%) și au resimțit inclusiv simptome precum dureri de cap (57,9%) sau somnolență (45,8%).
Pentru aproape trei sferturi dintre respondenții la sondajul Genesis Property, o clădire sănătoasă protejează sănătatea oamenilor prin măsuri sanitare complexe, iar peste două treimi consideră că sănătatea unei clădiri ține în primul rând de sistemele de filtrare a aerului și apei.
„Covid-19 a schimbat nu doar modul în care angajații își percep biroul, ci și preocuparea lor privind sănătatea clădirii unde lucrează. Ei sunt acum mult mai atenți la măsurile sanitare din clădire, iar faptul că doar 17,5% își văd biroul ca fiind foarte sigur ne arată că mai sunt multe de făcut pentru creșterea imunității spațiilor interioare în care ne petrecem cea mai mare parte a timpului. Cei mai mulți dintre ei consideră esențiale dotări precum sisteme performante de filtrare a aerului și apei. Aceste sisteme fac parte dintr-un set complex de 135 de măsuri prevăzute de IMMUNE Building Standard™ pentru clădiri sănătoase”, spune Ștefan Tudos, vicepreședinte în cadrul Genesis Property, responsabil de administrarea portofoliului de clienți.
Principalele elemente pentru sănătatea unei clădiri sunt ventilația și calitatea aerului (84,9%), lumina naturală (80,1%), nivelul de temperatură (65,3%), nivelul de zgomot (63,7%) și cantitatea de praf din aer și de pe suprafețe (60,7%). Majoritatea angajaților consideră că e nevoie de mai multe măsuri de siguranță și protecție ca să se simtă în siguranță în clădirea unde lucrează, precum protocoale de reacție rapidă și eficientă la situații de urgență (75,31%), instalarea unui sistem de filtrare a apei și aerului pentru a limita răspândirea virusurilor și bacteriilor (76,69%) și un certificat care să ateste rezistența clădirii la amenințări pentru sănătate (48,7%).
135 de măsuri pentru clădiri sănătoase
În aprilie 2020, Genesis Property a inițiat standardul IMMUNE™, un set coerent de măsuri standardizate și susținute științific, conceput și dezvoltat pentru a evalua și a certifica sănătatea spațiului fizic în mediul construit. IMMUNE Building Standard™ se bazează pe o investiție practică în Healthy by Design System (HbDS), format dintr-o rețea de dispozitive și tehnologii, echipamente specializate, personal dedicat și facilități noi, care promovează implementarea de reguli operaționale și de sănătate în spațiile interioare ale clădirii unde oamenii interacționează.
Standardul propune 135 de măsuri coerente prin care orice proprietar de clădiri de birouri sau angajator poate monitoriza și ajusta starea de sănătate a clădirii la un nivel sustenabil, oferind ocupanților o experiență sănătoasă. În prezent există mai multe clădiri de birouri și industriale din lume care au implementat măsuri prevăzute de standard și au obținut certificarea pentru „clădiri sănătoase”, iar clădirea H3 din complexul de birouri West Gate Business District este prima din lume care a atins cel mai înalt nivel de certificare IMMUNE™.
Sondajul Genesis Property privind percepția angajaților despre sănătatea clădirilor a fost desfășurat în luna iunie 2021 prin platforma iVox, pe un eșantion total de 1.208 de utilizatori de internet din toată țara. Aproape 50% dintre participanți sunt femei, circa 70% au vârsta mai mare de 35 de ani, iar 43% au un venit net mai mare de 3000 de lei.
