Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și Comisia de la Veneția au adoptat, azi, 14 decembrie 2021, două decizii istorice în relație cu încălcarea drepturilor persoanelor LGBTQIA+ în statele vecine României: Bulgaria și Ungaria. Aceste decizii arată poziționarea fermă a instituțiilor Uniunii Europene și ale Consiliului Europei în favoarea respectării drepturilor LGBTQIA+ ca drepturi ale omului în domeniul vieții de familie și în educație.
CJUE a stabilit că dreptul european în materia liberei circulații obligă statele membre UE să recunoască statutul parental al familiilor de același sex atunci când acest statut este recunoscut deja de un alt stat membru.
Curtea de la Luxemburg a decis astăzi că relația de parentalitate dintre un copil și mamele sale, două femei căsătorite în Spania, trebuie recunoscută prin emiterea unui pașaport bulgăresc pentru a asigura exercitarea efectivă a libertății de circulație pentru această familie. Pașaportul trebuie să identifice clar relația dintre mame și copil, chiar dacă Bulgaria nu recunoaște încă căsătoria între persoane de același sex și nu prevede în legislația națională emiterea unui certificat de naștere cu două mame sau doi tați.
Cazul analizat de CJUE se referă la situația unui copil născut în Spania, care are un certificat de naștere spaniol legal emis în care sunt numite ambele mame, una fiind cetățean bulgar, iar cealaltă cetățean britanic. Curtea de la Luxemburg subliniază faptul că drepturile recunoscute cetățenilor statelor membre care își exercită dreptul la liberă circulație includ și dreptul de a duce o viață de familie normală, recunoscută și protejată, atât în statul membru gazdă, cât și în statul membru a cărui cetățenie o dețin.
„Întrucât autoritățile spaniole au stabilit în mod legal existența unei legături de filiație, biologică sau juridică între S.D.K.A. și cei doi părinți ai săi, atestată în actul de naștere eliberat pentru copil, lui V.M.A. și lui K.D.K. trebuie, așadar, în temeiul articolului 21 TFUE și al Directivei 2004/38, să li se recunoască de către toate statele membre dreptul, în calitate de părinți ai unui cetățean al Uniunii minor căruia îi asigură, în fapt, îngrijirea, de a-l însoți pe acesta atunci când el își exercită drepturile,” se arată în comunicatul CJUE, care adaugă:
„Este contrară drepturilor fundamentale garantate de articolele 7 și 24 din Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene privarea copilului de relația cu unul dintre părinții săi în cadrul exercitării dreptului său de liberă circulație sau imposibilitatea ori dificultatea excesivă a exercitării acestui drept pentru motivul că părinții săi sunt de același sex.”
Până la această decizie, copilul din cauză nu a putut fi recunoscut ca cetățean bulgar, și nu a avut pașaport, nu a putut călători în afara Spaniei pentru a își putea vizita bunicii, nu a avut acces la asigurare medicală și alte drepturi care implică obligatoriu ca beneficiarul să aibă un act de identitate. Nici copilul, nici părinții nu au cetățenie spaniolă. Copilul a fost lipsit de cetățenie în ultimii 3 ani din cauza interzicerii recunoașterii relațiilor între persoane de același sex în Bulgaria, dar și din cauza absenței unui cadru legal care să recunoască relația de parentalitate între cupluri de același sex și copii lor în Bulgaria. România se află în aceeași situație.
Curtea de la Luxembourg a confirmat standardele stabilite în cauza Coman, Hamilton și Asociația ACCEPT, subliniind că obligația pentru un stat membru de a elibera o carte de identitate sau un pașaport unui copil, resortisant al acelui stat membru, care s-a născut într-un alt stat membru și al cărui certificat de naștere eliberat de autoritățile celuilalt stat membru desemnează ca părinții săi pe două persoane de același sex și să recunoască legătura de filiație dintre acest copil și fiecare dintre aceste două persoane în cadrul exercitării de către acesta a drepturilor sale prevăzute la articolul 21 TFUE și actele de drept conexe, nu ignoră identitatea națională și nu amenință ordinea publică a statului membru respectiv.
„Această decizie este una istorică și va veni în folosul a peste 100.000 de copii născuți în familii de același sex din Uniunea Europeană. CJUE construiește pe principiile enunțate în decizia din cauza Coman, Hamilton și Asociația ACCEPT și arată cu toate familiile sunt egale în ochii Uniunii Europene. Familiile care au contactat deja Asociația ACCEPT pentru a solicita înregistrarea copiilor născuți în cadrul familiilor lor vor beneficia la rândul lor de această decizie care este obligatorie pentru toate statele membre UE și produce efecte juridice imediat. România nu poate ignora respectarea deciziilor CJUE, întrucât neaplicarea lor reprezintă o gravă încălcare a statului de drept. Orice asemenea gest la nivel instituțional sau judecătoresc ar crea un precedent periculos și are potențialul de a îndepărta țara noastră de valorile fundamentale pe care se bazează Uniunea Europeană, plasându-ne pe drumul Poloniei sau Ungariei. Așteptăm un comportament responsabil de la autoritățile române, care nu au dreptul să îndepărteze cetățenii României de apartenența lor la UE,” a declarat Teodora Roseti, Directoare Executivă, Asociația ACCEPT.
Cazul, intitulat C-490/20 Stolichna obshtina, rayon "Pancharevo", a fost dus în instanță de Asociația Tinerilor LGBTI Deystvie (Acțiune), care funcționează în Sofia. ACCEPT a sprijinit demersurile juridice ale colegelor din Bulgaria oferind consultanță juridică, implicate fiind Iustina Ionescu, avocată de drepturile omului, și Romanița Iordache, cercetătoare de drepturile omului.
Comisia de la Veneția declară că modificările din legislația ungară care afectează persoanele LGBTQIA+ sunt incompatibile cu standardele internaționale privind drepturile omului.
Experții în drept constituțional ai Comisiei de la Veneția pentru Democrație prin Drept din cadrul Consiliului Europei au publicat astăzi un Aviz privind compatibilitatea cu standardele internaționale privind drepturile omului a Legii LXXIX, așa cum a fost adoptată de Parlamentul Ungariei în iunie 2021. Comisia de la Veneția este un organ consultativ al Consiliului Europei, alcătuit din experți independenți în domeniul dreptului constituțional, iar acest Aviz se concentrează pe modificările aduse legislației maghiare în ceea ce privește libertatea de a primi și transmite informații despre subiecte legate de orientarea sexuală și identitatea de gen, și despre alte drepturi și libertăți ale persoanelor LGBTQIA+. Aceste modificări introduc interdicții și/sau restricții asupra oricărei descrieri sau discuții despre diverse identități de gen și orientări sexuale în sfera publică, inclusiv în școli și mass-media.
În ceea ce privește fondul legii, Comisia de la Veneția arată că considerente invocate privind moralitatea publică și protecția minorilor nu pot justifica interdicțiile/restricțiile generale de diseminare sau reprezentare a diferenței dintre identitate de gen și sexul atribuit la naștere, a tranziției medicale în cazul persoanelor transgender sau a homosexualității. Modificările propuse sunt considerate ca fiind incompatibile cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care recunoaște identitatea de gen ca o componentă a identității personale, ce intră sub incidența dreptului la respectarea vieții private.
Printre alte recomandări ale Comisiei de la Veneția se numără modificarea amendamentului care prevede că „punerea în aplicare a dreptului copiilor la o identitate de sine corespunzătoare sexului lor la naștere va juca un rol esențial în menținerea sănătății lor fizice, mintale și morale” (Legea pentru Protecția Familiei), astfel încât să nu aibă ca efect negarea drepturilor persoanelor transgender la recunoașterea legală a identității lor de gen.
Comisia de la Veneția concluzionează că modificările aduse Legii Naționale privind Educația Publică nu sunt în conformitate cu standardele internaționale privind drepturile omului și nu respectă obligația pozitivă a Ungariei de a se asigura că sistemul educațional oferă copiilor informații obiective și nepărtinitoare cu privire la identitatea de gen și orientarea sexuală și să-i protejeze de discriminare.Prin comunicarea Comisiei de la Veneția se arată că amendamentele contribuie la crearea unui „mediu amenințător”, în care copiii care fac parte din comunitatea LGBTQIA+ pot fi supuși hărțuirii sau li se poate pune în pericol sănătatea.
O astfel de tentativă de interzicere a dezbaterilor despre gen, egalitate de gen și identitate de gen în educație a existat și în România, însă Curtea Constituțională Română (CCR) a declarat anul trecut că un astfel de demers este neconstituțional. CCR a oprit astfel un atac grav asupra democrației și a libertăților de gândire, exprimare și autonomie academică. Decizia CCR a indicat faptul că legislativul și executivul trebuie să coopereze pentru consolidarea și apărarea drepturilor femeilor și persoanelor transgender, în contextul implementării Convenției de la Istanbul, și nu să submineze reformele în domeniul combaterii violenței de gen și a discriminării. Decizia CCR a fost luată în urma sesizării de neconstituționalitate venită din partea Președintelui României către CCR. Organizațiile de studenți și elevi, lumea academică, precum și asociațiile pentru drepturile femeilor și pentru drepturile persoanelor LGBTI din România și Europa au intervenit în fața CCR atât pentru respectarea autonomiei academice și drepturilor studenților și ale elevilor, cât și pentru ca România să își respecte angajamentele luate prin semnarea Convenției de la Istanbul și la CEDO.
