În România, ponderea populației bancarizate este de 60%, în timp ce nivelul de utilizare a serviciilor financiare de bază este cel mai scăzut din Europa. La aceste rezultate contribuie nivelul redus de alfabetizare financiară, nivelul ridicat al economiei gri și preferința consumatorilor și a firmelor pentru numerar. România are performanțe semnificativ mai scăzute decât alte țări din regiune, ponderea populației bancarizate fiind de 78% în Ungaria, 81% în Bulgaria și 86% în Croația.
O premisă majoră pentru accesul populației la servicii financiare este infrastructura de plăți. Conform Indicelui Plăților Digitale 2021, o metodologie dezvoltată de Mastercard, care analizează evoluția plăților digitale la nivelul unei țări, sub-indicele Infrastructură a obținut 69 de puncte din 100 în România.
„Datele ne arată că, în acest moment, 2 din 5 români nu au acces la produse și servicii financiare și, prin urmare, nu pot utiliza plățile digitale. Infrastructura este elementul fundamental în orice domeniu, indiferent dacă vorbim despre construcții, transporturi sau industria de plăți. Așadar, dezvoltarea infrastructurii este baza pentru creșterea gradului de incluziune financiară, pe care se așează apoi eforturile de educare a consumatorilor și stimulare a adopției plăților digitale și a inovațiilor din această zonă. Sunt necesare, în continuare, investiții susținute pentru a crește rețeaua națională de terminalizare și acceptare, în special în mediul rural și urbanul mic. De asemenea, reglementarea cadrului legislativ joacă un rol cheie. În această privință, o acțiune cu impact o constituie modificarea legii cash-back prin prevederile Ordonanței Guvernului nr. 16 din 15 iulie 2022 pentru scăderea pragului la 10.000 de euro cifra de afaceri anuală, firmele fiind astfel obligate să pună la dispoziția clienților opțiuni digitale de plată începând cu 1 ianuarie 2023”, a declarat Cosmin Vladimirescu, Country Manager Mastercard România și Croația.
Sub-indicele Infrastructură analizează pregătirea infrastructurii existente și capacitatea acesteia de a permite plăți electronice, urmărind două componente: infrastructura fără numerar și disponibilitatea soluțiilor de plată, fiecare cu o pondere egală în punctajul final.
Infrastructura fără numerar
Componenta Infrastructura fără numerar a obținut 83 de puncte la nivelul pieței locale. Aceasta măsoară amplitudinea principalelor mijloace de plată fără numerar, analizând doi factori: penetrarea conturilor bancare și a cardurilor de consum în rândul populației adulte totale și rata de terminalizare în rândul comercianților locali.
În 2021, rețeaua de conturi dezvoltată, deși inegal accesibilă la nivelul țării, înregistra o medie de aproximativ 1,5 conturi per adult. În mod similar, raportul dintre cardurile pentru persoane fizice și populația adultă totală a fost de 1,2. Raportat doar la populația bancarizată, media crește la 2,0 carduri per adult bancarizat, arătând că, deși unii români dețin mai multe carduri, o mare parte a populației încă nu are acces la servicii și produse financiare de bază.
Totodată, rata de terminalizare în rândul comercianților locali a fost estimată la 32% în România, pondere care a crescut treptat în ultimii ani. Acest rezultat este cel mai mic comparativ cu alte țări din regiune în care Indicele Plăților Digitale a fost realizat – în Bulgaria, rata de terminalizare se situează la 64%, în Ungaria la 47% și în Croația la 44%.
Conform clasificării populației și a așezărilor realizate de Banca Mondială [1], rata de acoperire a terminalelor POS în mediul urban se situează la 57%. Acest lucru înseamnă că terminalele sunt mai concentrate în mediul urban, indicând că o mare parte a populației nu are acces la infrastructură suficientă pentru a utiliza cardurile bancare ca metodă de plată. Acest lucru determină dependența continuă de numerar, alimentează obiceiul de a-l folosi ca metodă principală de plată și crește cererea pentru numerar.
În comparație cu alte țări, această diferență este semnificativă. Bulgaria are o concentrație mai mare de terminale în așezări urbane, cu 66% din terminalele POS în zonele urbane, dar și ponderea populației urbane este mai mare acolo, ajungând la aproape 40%. Croația are o pondere similară a populației urbane cu România, de 33%; cu toate acestea, doar 49% dintre terminalele lor POS sunt amplasate în zone urbane. Ungaria arată o imagine diferită și mai echilibrată, cu 26% din terminale amplasate în orașe, care reprezintă 30% din populație, indicând o distribuție uniformă în toată țara.
Este de așteptat ca dezvoltarea rețelei de acceptare să îmbunătățească scorul sub-indicelui Infrastructură în următorii ani, pe baza inițiativelor de reglementare, precum și a tehnologiilor inovatoare de terminale, care câștigă mai mult loc pe piață, în special în rândul întreprinderilor mici și al întreprinderilor care operează în afara zonelor urbane (de exemplu, soluțiile SoftPOS).
Disponibilitatea soluțiilor de plată
Această componentă a obținut 55 de puncte și cuprinde soluțiile tradiționale de plată, produse inovatoare, tehnologii disponibile pe piață și tehnologii care nu sunt încă lansate pe piață, dar care au un potențial considerabil de a promova plățile digitale la introducerea lor.
Produsele și tehnologiile contactless au atins un nivel aproape maxim de maturitate. Până la sfârșitul anului 2021, terminalele contactless au atins o acoperire aproape completă la nivel național, cu o rată de penetrare de 99%, în timp ce penetrarea cardului contactless a atins 90%, după o creștere constantă în ultimii ani.
Plata în rate este o altă soluție disponibilă pe scară largă, fiind activată la nivelul întregii piețe din România. Un alt exemplu este serviciul Cumperi acum, plătești mai târziu, care le permite utilizatorilor fie să amâne, fie să împartă plata în rate. Achiziția cu Cashback, o formă de retragere de numerar direct la locația comerciantului după plata cu cardul la terminalul POS, a fost introdusă în peisajul plăților locale încă din 2017, oferind o alternativă viabilă pentru ATM-uri și limitând retragerile de numerar de la aceste terminale.
Două exemple de produse inovatoare disponibile pe piață, dar care au încă o rată mică de penetrare sunt plățile instant și plățile cu portofele digitale.
Infrastructura de plăți instant, deși disponibilă de la începutul anului 2019, nu a crescut încă la nivel de infrastructură, pentru că, odată cu pandemia, multe bănci locale s-au concentrat pe alte proiecte strategice. De asemenea, plățile instant sunt adesea văzute ca un canal alternativ în faza sa incipientă, care va necesita participarea întregii comunități bancare.
În ceea ce privește portofelele digitale, consumatorii români au la dispoziție o varietate de astfel de produse: de la portofelele proprii dezvoltate de bănci și cunoscutele aplicații Apple Pay® (disponibil local din 2019) și Google Pay™ (disponibil local din a doua jumătate a anului 2021), la aplicații dezvoltate de producători de dispozitive portabile, precum Garmin Pay® și Fitbit Pay™, care au devenit de asemenea disponibile pentru utilizatorii anumitor bănci din România, în 2021. Cu toate acestea, plățile cu portofele digitale mai au de câștigat teren pe piață.
Soluțiile de plată au evoluat în tandem cu evoluția tehnologiei, precum și a preferințelor în continuă schimbare, ale consumatorilor. Aceștia se așteaptă la experiențe de utilizare simplificate, digitale și, totodată, sigure. În ultimii ani, a crescut popularitatea opțiunii de a salva datele cardului pentru cumpărăturile online, tocmai pentru că aceasta le asigură clienților un confort sporit. Serviciul, numit și Card-on-File, era deja disponibil consumatorilor din România în 2021, fiind susținut de toate băncile emitente și acceptatoare care operează pe piața locală.
Totodată, România a fost prima țară din Europa care a introdus Instant Money Back, serviciu de rambursare instantanee a banilor folosind serviciul Mastercard Send, care le permite consumatorilor care efectuează plăți online cu un card salvat să primească valoarea produselor returnate în maximum 30 de minute.
Indicele Plăților Digitale (Digital Payment Index; DPI) este un instrument de analiză, care urmărește evoluția plăților digitale la nivel național. După prezentarea cu succes în Ungaria în 2021, Indicele a fost replicat anul acesta în alte șase țări: Austria, Bulgaria, Croația, Grecia, Serbia și România, analizând datele înregistrate în 2021. România a obținut un scor de 54 din 100 de puncte, rezultat calculat pe baza punctajelor individuale a celor trei sub-indici: 69 pentru Infrastructură, 49 pentru Cunoștințe și 44 pentru Utilizare.
Mastercard este o companie de tehnologie în industria globală de plăți. Misiunea noastră este să generăm și să dezvoltăm o economie digitală atotcuprinzătoare, care să ofere tranzacții sigure, simple, inteligente și accesibile, în beneficiul tuturor, de pretutindeni. Prin transfer de date sigur și prin rețele impenetrabile, prin parteneriate și cu pasiune, inovațiile și soluțiile noastre le permit persoanelor fizice, instituțiilor financiare, guvernelor și companiilor să își atingă potențialul maxim. Coeficientul nostru de decență (DQ) este pilonul de bază al culturii care ne reprezintă și pe care se sprijină tot ceea ce facem în companie și în afara ei. Conexiunile noastre acoperă peste 210 țări și teritorii, astfel încât construim o lume sustenabilă care le oferă tuturor accesul la posibilități de neprețuit.
[1] Clasificarea orașelor ca centre urbane sau orașe mici și zone rurale a fost determinată pe baza clasificării așezărilor de către Banca Mondială (World Bank); în cazul României aceasta include 30 de orașe. Ponderea populației urbane urmează aceleași criterii și a fost calculată la 33% din populația totală a țării.
