- Superstarul internațional Ragnar Kjartansson, desemnat de The Guardian drept autor al lucrării de artă a secolului XXI: „Nici Islanda, nici România nu fac parte din cultura occidentală, ci aspiră la aceasta”.
- Ragnar Kjartansson s-a întâlnit recent cu publicul din București, la invitația galeriei Gaep, în parteneriat cu i8 Gallery, din Reykjavík, Islanda.
- Românii cumpără mai multe lucrări de artă contemporană decât înainte de pandemie: după 2020, 75% din portofoliul de clienți ai galeriei Gaep este dominat de clienți români, comparativ cu perioada dinainte de pandemie, când ponderea clienți români – clienți internaționali ai Gaep era echilibrată - 50% - 50%.
Câteva sute de bucureșteni au participat la unul dintre cele mai importante evenimente de pe scena artei contemporane autohtone - dialogul cu faimosul artist internațional Ragnar Kjartansson, prezent recent în București la invitația galeriei Gaep, în parteneriat cu i8 Gallery, din Reykjavík, Islanda.
Kjartansson a susținut un dialog cu publicul local la ARCUB, timp în care, în același spațiu, a avut loc proiecția uneia dintre cele mai incitante lucrări video din portofoliul său, Bliss. Lucrarea prezintă interpretarea unei arii de 3 minute din Nunta lui Figaro compusă de Wolfgang Amadeus Mozart de către orchestră și interpreți nu mai puțin de 12 de ore, un maraton al rezilienței.
„Lucrările mele se joacă foarte mult cu referințe culturale. Nici Islanda, nici România nu fac parte din cultura occidentală, ci aspiră la aceasta. Suntem ca niște musafiri care își însușesc cele mai puternice elemente culturale din zona vestică. La fel și cu Nunta lui Figaro. Tema este foarte interesantă și în sensul în care lucrarea este inspirată din feminism, dată fiind povestea și faptul că aria abordează iertarea unui bărbat de către o femeie. Cu o durată de 12 ore, putem spune că nu există o presiune pentru artiști să interpreteze lucrarea, ci mai degrabă extaz. Ceea ce se întâmplă acolo este dincolo de un demers intelectual. E ca și cum l-ai transforma pe Mozart într-o experiență de șamanică – atât de profund este impactul asupra artiștilor”, a transmis Kjartansson publicului din România.
Prezent în București timp de o zi, Kjartansson s-a întâlnit, de asemenea, cu tineri artiști și colecționari ai galeriei Gaep.
„Prezența unui artist de renume mondial așa cum este Ragnar trebuie privită ca un imbold pentru artiștii tineri, un exemplu de artă contemporană la cel mai înalt nivel, nemaiîntâlnită în România, și, mai ales o mostră, o dovadă a ceea ce înseamnă succesul unei cariere internaționale", declară Andrei Breahnă, fondator Gaep.
În contextul unui prezent marcat de crize, războaie și cenzură, Kjartansson a vorbit la București despre rolul artei în evoluția societății:
„Arta a devenit foarte legată de piață. Dar, ca artist, trebuie să o abordezi cu simțul umorului, nu ca un lucru foarte serios. Să nu te frustrezi sau să îți stabilești un țel în sine. Eu cred cu adevărat în arta pentru artă. Poate părea că spun ceva frivol, dar nu este așa. Trebuie să te simți liber, să simți aerul fragil al libertății și cât de importantă este aceasta. Iar voi, ca oameni de cultură, sunteți foarte importanți pentru viitorul acestei țări."
Românii cumpără mai multe lucrări de artă contemporană decât înainte de pandemie: după 2020, 75% din portofoliul de clienți ai Gaep este dominat de clienți români
Spre deosebire de țările occidentale și Statele Unite ale Americii, unde arta contemporană are un rol transformațional în societate (SUA dețin 43% din valoarea pieței globale la nivelul vânzărilor, urmată de China – 20% și UK – 17%; date la nivelul anului 2021 din analiza The Art Market 2022 by Art Basel and UBS), în România aceasta este accesată de un public de nișă. Vestea bună este că cifrele sunt în creștere, odată cu dezvoltarea programelor care oferă acces la artă unui public din ce în ce mai larg. Gaep a acționat în această direcție de mai mult timp, propunând publicului un program complet de artă contemporană, care, dincolo de expozițiile de artă, cuprinde evenimente prin care vizitatorii dialoghează cu artiști, curatori și experți ai galeriei.
Strategia este vizibilă și în structura portofoliului de vânzări.
„Dacă înainte de pandemie, portofoliul de clienți Gaep cuprindea 50% clienți internaționali, 50 % clienți locali, după 2020, ponderea clienților Gaep din România a crescut la 75%, ceea ce confirmă o evoluție pozitivă continuă a pieței de artă pe plan local”, concluzionează Andrei Breahnă, fondator Gaep.
Galeria a organizat 45 de expoziții la sediul fizic și în mediul online, a participat la peste 25 de târguri internaționale și a organizat acțiuni educative și expoziții itinerante în 10 orașe din România.
Evenimentul care a prilejuit prezența artistului Ragnar Kjartansson în România este parte din programul Accelerator. Mentorat si Producție pentru Artiști Emergenți, finanțat prin Granturile SEE 2014 - 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA și implementat de Asociația Culturală Eastwards Prospectus (ACEP).
Granturile SEE reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul și sudul Europei și statele baltice. Aceste mecanisme de finanțare sunt stabilite în baza Acordului privind Spațiul Economic European, ce reunește statele membre UE și Islanda, Liechtenstein și Norvegia ca parteneri egali pe piața internă. În total, cele trei state au contribuit cu €3,3 miliarde între 1994 și 2014 și €1,55 miliarde pentru perioada de finanțare 2014-2021.
Programul RO-CULTURA este implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului și are ca obiectiv general consolidarea dezvoltării economice și sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural și managementul patrimoniului cultural. Bugetul Programului este de aproximativ 34 milioane de euro.
